UPDATE: „Mi-a plăcut foarte mult că au citit proiectul de managament, mi-au pus întrebări foarte bune, pertinente, cred că am răspuns corect, o să vedem pe 14. Au fost mai multe întrebări (…) referitoare la vechimea dosarelor, stocurile de dosare aflate pe rol, cum le putem rezolva prin măsuri manageriale, este foarte important de ştiut cum vom duce structura într-o zonă mai sigură şi din acest punct de vedere. Cum vom apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, ale victimei, ale persoanelor cercetate”, a declarat Daniel Horodniceanu la ieşirea din minister.

Interviurile susţinute vineri la Ministerul Justiţiei de cei doi candidaţi la funcţia de procuror-şef al DIICOT s-au încheiat, rezultatul urmând a fi anunţat pe data de 14 mai.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Klaus Iohannis a promulgat legea redevenţelor. Banii merg la ...

Raportul CSAT care dezvăluie ţintele şi metodele spionajului ...

Întrebat de ce candidează pentru un nou mandat, în condiţiile în care a făcut solicitare să se întoarcă la Iaşi, Horodniceanu a explicat că este doar o procedură standard ca procurorii şef să precizeze unde au baza de lucru, pentru că nu pot fi siguri că vor obţine un nou mandat. El a precizat că nu a spus niciodată că nu va candida din nou pentru şefia DIICOT.

De asemenea, întrebat dacă are emoţii cu privire la decizia ministrului Justiţiei, actualul şef al DIICOT a răspuns: „Da, sigur că am”.

Întrebat de ce crede că ar trebui ca ministrul Justiţiei să îl propună pe el la DIICOT, Horodniceanu a răspuns; „În primul rând pentru continuitate, cred că am făcut o treabă bună în cei trei ani de mandat şi au rămas proiecte în desfăşurare care trebuie încheiate”.

În ceea ce priveşte argumentele pe care le va oferi la inteviu în favoarea nominalizării sale pentur un nou mandat, Daniel Horodniceanu a precizat că este vorba în primul rând despre  activităţile manageriale pe care le-a întreprins în structură, proiectele de bilanţ în care a arătat ce a făcut în cei trei ani de mandat, referindu-se inclusiv la controale, dar şi la faptul că a modificat legea de organizare a DIICOT.

Citeşte şi: Cei doi candidaţi la postul de procuror-şef al DIICOT susţin astăzi interviul cu ministrul Justiţiei

Referidor la proiectele şi la dosarele nefinalizate, şeful DIICOT a precizat: „Dosare sunt, sunt proiecte manageriale pe termen scurt, mediu şi lung. Sigur, lucrurile acestea se vor putea rezolva mai târziu şi printr-o legislaţie adecvată”.

El consideră că a schimbat mentalităţi la DIICOT, apropiind astfel instituţia de „mentalitatea vestică”.

„Cred că am schimbat deja câteva mentalităţi, cred că am încadrat mult mai bine structura în mentalitatea judiciară vestică. Cred că am încercat şi ne-am creat unele instrumente mai bune, atât manageriale, cât şi de execuţiE”, a susţinut Daniel Horodniceanu.

Cei doi candidaţi care s-au înscris pentru postul de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Daniel Horodniceanu, actualul şef al instituţiei, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul Tribunalului Bacău – susţin vineri interviul pentru ocuparea acestei funcţii, la sediul Ministerului Justiţiei. Rezultatul va fi anunţat în 14 mai, în condiţiile în care mandatul lui Daniel Horodniceanu expiră în 19 mai.

Potrivit Ministerului Justiţiei, interviul constă în susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a  intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală, verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care se efectuează selecţia şi aspecte legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorii participanţi la selecţie.