Iarna târzie aduce facturi mai mari la gaze. Românii vor plăti dublu ca să nu înghețe de frig în case

Românii vor plăti facturi mai mari la gaze, pe fondul vremii reci. Prețul gazelor naturale tranzacționat la 17 februarie la Bursa Română de Mărfuri a urcat la 360 de lei/MWh, fiind a treia zi consecutivă în care prețul crește, după scăderea care a avut loc după ce prețul urcase în urmă cu o săptămână la un nivel record, arată economica.net.

Citește și: Nu doar clienţii PPC România, fostul ENEL, sau ENGIE, sunt nemulţumiţi. Facturi cu până la 1.000 de lei mai mari într-un oraş din România

Românii vor plăti facturi mai mari la gaz

Prețul gazelor naturale își reia astfel creșterea pe volume foarte mari, în condițiile în care România traversează un nou val de frig, iar temperaturile ar urma să rămână scăzute inclusic săptămâna aceasta, deci consumul de gaze este ridicat în această perioadă.

Cantitatea de gaze extrasă din depozitele de înmagazinare este limitată însă, dar este în continuare ceva mai mare decât programul care a fost limitat de Depogaz pentru luna februarie 2025.

Alte articole

Ce se întâmplă cu facturile la energie la început de iarnă. Declarațiile făcute de specialiști: „Presiunea este ridicată”

20 de persoane au fost evacuate, după ce o mașină a avariat o conductă de gaze, în Buzău

Așadar, este nevoie de gaze suplimentare pentru a face față consumului, motiv pentru care prețul crește. Raportat la prețurile europene, prețul pentru ziua de luni de la BRM, de 72,5 euro/MWh, este cu o treime mai mare față de cel de la Central European Gas Hub (CEGH) din Viena, care era de doar 53,7 euro/MWh, arată sursa citată.

Citește și: Noul scenariu de plafonare, ce se întâmplă cu facturile de la 1 aprilie 2025: actuala schemă prelungită 1 an la gaze și minimum 3 luni la electricitate

Sistemul românesc seste pe import constant de la începutul lunii februarie. Duminică, din Bulgaria au intrat 14 milioane de metri cubi prin punctul Kardam – Negru Vodă și 0,7 milioane de metri cubi prin punctul Ruse-Giurgiu.

Din România ies, către Moldova, 6 milioane de metri cubi și către Ucraina 1,6 milioane de metri cubi. Excluzând cantitățile care tranzitează sistemul național de transport, consumul național este de 49,1 milioane de metri cubi, din care producția internă curentă este aproape jumătate, iar extracția din depozitele subterane este de 17,9 milioane. Astfel, aproximativ 13% din consumul României este din import.