ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

Decizia ÎCCJ este așteptată în urma sesizării făcute de Curți de Apel din țară, care au cerut clarificări în procese ce implică infracțiuni de conducere sub influența drogurilor, în contextul reglementărilor din Codul Penal.

Potrivit unei încheieri din februarie 2024 a Curții de Apel Brașov, Înalta Curte trebuie să stabilească dacă este suficient ca în probele biologice să fie detectată prezența unor substanțe psihoactive, indiferent de cantitate, pentru ca influența asupra capacității de a conduce să fie prezumată sau dacă este necesar un prag de concentrație dovedit științific, prin care să se arate că substanțele afectează efectiv capacitatea de a conduce.

Conform Codului Penal, conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive este sancționată cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă. Într-o decizie anterioară din 2020, Înalta Curte a stabilit că „persoana care a consumat substanțe psihoactive se află sub influența lor chiar și atunci când modificările aduse funcțiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau ușor identificabile”, întrucât „orice substanță cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfășurarea în siguranță a unor activități riscante”.

În schimb, Curtea de Apel Brașov a decis, în 2022, achitarea unui inculpat pentru conducerea sub influența drogurilor, considerând că simpla prezență a substanței psihotrope în urină, fără identificarea acesteia în sânge, nu dovedește că persoana respectivă se afla sub influența acesteia în momentul conducerii. Instanța a argumentat că „în lipsa constatării unui minime concentrații de substanță psihotropă în sânge, apare un dubiu cu privire la posibilitatea reală a acestei substanțe identificate numai în urină de a influența direct creierul, singurul care coordonează activitatea de conducere”.

Alte articole

Incendiu uriaș la Cernobîl, zona radioactivă este în flăcări. Florinela Georgescu (ANM), despre pericolul pentru România: „Monitorizăm evoluția acestui fenomen grav”

Kelemen Hunor, mesaj pentru Grindeanu, Bolojan şi Fritz: „Avem nevoie de un premier candidat instruit profesional, credibil politic și capabil să facă față crizei politice”

Citeşte şi: Elena Udrea va ieși din închisoare? Magistrații decid ce se va întâmplă cu fosta blondă de la Cotroceni

Potrivit Deciziei 101 din 2019 a Curții Constituționale a României, sintagma „persoană aflată sub influența substanțelor psihoactive” din Codul Penal este constituțională, chiar și în lipsa unui prag specific al concentrației substanțelor psihoactive în organism. În acest context, tânărul din Alba, prins pozitiv la canabis după ce fusese oprit în trafic, a fost trimis în judecată, deși a mărturisit că fumase marijuana cu câteva zile înainte de a se urca la volan.

Asociația Declic a adresat o solicitare Înaltei Curți, argumentând că simpla prezență a substanțelor psihoactive în organismul unui șofer ar putea fi influențată de administrarea unor medicamente obișnuite, precum paracetamol sau ibuprofen, care conțin pseudoefedrină sau codeină. „Aceste medicamente au dat rezultate pozitive la testele rapide efectuate de Poliția Rutieră, ceea ce duce la deschiderea unor dosare penale și la încărcarea inutilă a sistemului de justiție”, se arată în adresa Declic, care a concluzionat că „simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice este insuficientă pentru realizarea elementului material al infracțiunii”.

În absența unui prag de concentrație, rămâne deschisă dezbaterea privind criteriile pe baza cărora instanțele pot stabili în ce măsură capacitatea unui șofer de a conduce este afectată, fie doar de prezența unor substanțe psihoactive în organism.

Citeşte şi: Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu. Câţi ani de închisoare riscă fiul lui Gino Iorgulescu