ÎCCJ a amânat procesul în care tot ea a dat Guvernul în judecată pentru 5 miliarde de lei, drepturi salariale restante ale magistraților

UPDATE: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat joi, 20 august 2026, pentru data de 3 septembrie, pronunțarea unei soluții definitive . Tot pe 3 septembrie, judecătorii ar trebui să dea o decizie și pe cererile depuse de Guvern privind sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, ar urma să pronunțe joi, 20 august, soluția definitivă în procesul câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților.

Alte articole

Sorin Grindeanu: „Eu îmi doresc să fiu premier! Din păcate pentru România, s-au pierdut încă 10 zile”

EXCLUSIV Kelemen Hunor: „Creşte AUR şi noi toţi ceilalţi suntem cu capul în pământ, eu cred că se poate depăşi acest blocaj nenorocit”

Procesul se află în faza de recurs, după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministrul Finanțelor să plătească drepturi salariale restante ale magistraților în cuantum de aproximativ 5 miliarde de lei.

Citește și : Bolojan, nouă reacție dură după ce CCR a girat amendamentul Fritz. ”A vota un jalon PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică”

Curtea de Apel București a stabilit atunci că Guvernul și Ministerul de Finanțe au doar 10 zile la dispoziție de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței să pună în executare decizia. În caz contrar, au fost stabilite penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

ÎCCJ susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani și acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.

Reprezentantul Guvernului a solicitat, pe parcursul desfășurării procesului, sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ pentru a afla dacă o instanță poate să impună Guvernului alocări bugetare suplimentare, precum și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.

Guvernul a cerut și sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară și a solicitat ca, până la decizia CJUE, procesul să fie suspendat.

Premierul demis Ilie Bolojan a decis, pe 2 iulie, sesizarea CCR pentru soluționarea conflictului juridic cu ÎCCJ în legătură cu plata restanțelor salariale, afirmând că „instanța s-a substituit puterii executive și legislative”.

„Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice.

Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan.

Proiectul de buget pe 2026, transmis Parlamentului în martie, prevedea 1 miliard de euro pentru ÎCCJ în 2026, creștere cu aproximativ 50% față de 2025. Sumele suplimentare erau destinate plății restanțelor salariale.

Acestea au apărut după ce, în 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Citește și : Procesul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu, amânat după ce un judecător s-a transferat la altă instanță

Guvernul a decis, în acest an, amânarea unei părți din aceste plăți, fondurile fiind redirecționate către pachetul de ajutoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.