Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana din Bistriţa. Credincioșii sunt uimiți de puterea ei. „Scoate diavolii, vindecă bolnavii şi dă rod pântecelor”

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana din Bistriţa. România are 102 moaște sfinte și icoane făcătoare de minuni şi 16 izvoare tămăduitoare. Suntem pe locul cinci în lume la acest capitol, într-un top dominat de Grecia. În țara noastră sunt și patru biserici ce păstrează bucăți din crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana din Bistriţa. În fiecare an, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, la câteva așezăminte din Neamţ se organizează procesiuni cu icoane făcătoare de minuni. Una dintre ele este icoana Sfintei Ana despre care se spune că „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta“.

În Neamţ procesiunile cu icoanele făcătoare de minuni sunt oficiate la mănăstirile Horaiţa, Horăicioara şi la Bistriţa, acolo unde icoana Sfintei Ana protejează lăcașul de aproximativ 600 de ani.

Citește și Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Ce nu ai voie să faci astăzi sub nicio formă. E mare păcat!

Alte articole

Minune după incendiul la Dragonul Roșu. O icoană cu chipul Mântuitorului a rămas neatinsă de flăcări

O icoană a Maicii Domnului, singurul obiect rămas intact într-o clădire distrusă de incendiu în Bistrița

Despre această icoană se spune că „scoate diavolii din oameni, vindecă bolnavii, dă rod pântecelor sterpe şi alungă seceta“.

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost pictată de doi călugări din părţile Ierusalimului între anii 1150-1250. Icoana o înfăţişează pe Sfânta Ana ţinând în braţe o copilă, nimeni alta decât fiica sa, Sfânta Fecioara Maria. Ea poartă și apelativul „făcătoare de minuni”, care este pe deplin justificat de minunile care s-au petrecut efectiv prin mijlocirile Sfintei Ana.

„În trecut, icoana era adesea scoasă în procesiune, prin orașe, prin sate, peste țarini și ogoare. Și, în urma rugăciunilor săvârșite de preoți și credincioși, Dumnezeu, se milostivea și dădea ploaie pământurilor însetate, își amintește ierodiaconul Vasile de la Mănăstirea Bistrița potrivit doxologia.ro.

Istoria icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Ana

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost dăruită, în anul 1401, Doamnei Ana, soţia voievodului Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irina (Ana), soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul şi de către patriarhul Matei al Constantinopolului.

„Din păcate, mai sunt și asumări deviate ale cinstirii icoanei Sfintei Ana, în sensul că unii înțeleg că, dacă vor trece de trei ori pe sub icoana Sfintei Ana, dorințele li se vor împlini într-un mod automat, ca în urma unei lovituri de baghetă magică. Or nu se întâmplă așa. Noi, când venim în fața icoanei Sfintei Ana, ne amintim de viața ei sfântă, de virtuțile ei, prin care ea s-a înscris în memoria lui Dumnezeu și în memoria noastră”, mai spune ierodiaconul Vasile de la Mănăstirea Bistrița.

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana a fost restaurată în secolul al XVIII-lea și așezată într-o nouă strană de lemn sculptat și aurit, în anul 1853, strană donată de arhimadritul Varnava, egumenul Mănăstirii Pângărați, care s-a tămăduit aici de o grea boală, acest fapt fiind consemnat și pe medalionul aflat deasupra ei.

Icoana Sfintei Ana, creație a artei bizantine, e privită, de asemenea, ca o amintire a bunelor relații pe care voievozii români le întrețineau cu Bizanțul în prima jumătate a secolului al XV-lea. Ea a fost dată în dar împăratului Manuel II Paleologul.

Citește și Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Ce nu ai voie să faci astăzi sub nicio formă. E mare păcat!