Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Ce nu ai voie să faci astăzi sub nicio formă. E mare păcat!

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare amintește de minunea care s-a întâmplat în apropiere de Constantinopol, când Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare, înainte de a urca pe tron, un izvor cu apă vindecătoare. După ce a ajuns împărat, el a ridicat o biserică în acel loc. În timp, apa acelui izvor a vindecat numeroși bolnavi.

Sărbătoarea Izovorul Tămăduirii e închinată Maicii Domnului. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care a vărsat atunci lacrimi lângă Crucea Mântuitorului, ni se arată acum ca izvor de nădejde şi de vindecare. Toate bisericile oficiază vineri slujbe de sfințire a apei, Aghiasma mică. Aghiasma poate fi băută pe toată durata anului.

În această zi, după Sfânta Liturghie, în biserici, şi uneori la fântâni şi izvoare, se săvârşeşte slujba sfinţirii apei. În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.

Citește și Calendar ortodox 29 aprilie 2022. Cruce roşie, Izvorul Tămăduirii. Rugăciunea Maicii Domnului la Izvorul Tămăduirii vindecă trupul și sufletul de toate relele şi aduce linişte în familii

În vorbirea populară, aghiasmei i se mai spune şi aiasmă. Cuvântul aiasmă vine de la iazmă, care are sensul de „arătare urâtă şi rea, nălucă, vedenie”.

După ce preotul a sfinţit apa, îi stropeşte pe credincioşi în timp ce se cântă troparul:

„Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”.

Astfel, s-a reţinut în popor că scopul urmărit prin aiasmă este de a alunga „arătarea urâtă şi rea”, adică duhul cel rău.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii

De această sărbătoare sunt legate multe tradiții și obiceiuri. Pe timpuri, în anumite zone din țară, adolescenții aveau obiceiul să facă legământul juvenil, fie în casă sau în grădină ori în jurul unui copat înflorit.

Persoanele care se „legau” erau responsabile să se întâlnească anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori.

Se mai spunea că bolnavii care beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc.

În această zi, toate camerele din casă se stropesc cu Aghiasma Mică. Zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă, deoarece în această zi, apele sunt mai zgomotoase și mai zbuciumate.

E interzis oricărei gospodine ca în această zi să spele, să calce sau să facă treburi casnice. Se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Mai mult, astăzi nu se ține post.

Gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu ușile altarului larg deschise. Acest lucru simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.