Casa construită din garaje de beton GALERIE FOTO

Ideea de a transforma garajele din beton în casă de locuit a adus arhitecţilor Cristina Constantin şi Cosmin Pavel premiul Arhitectura Locuinţei în cadrul Bienalei Naţionale de Arhitectură 2012, potrivit imobiliare.ro. Casa rezultată din alipirea mai multor garaje din beton are o suprafaţă de aproximativ 80 de metri pătraţi şi a costat, fără preţul terenului, fără branşamente, precum şi fără gardul casei, 20.000 de euro. Pentru construcţie au fost folosite cinci module din beton. O astfel de încăpere din beton are o lăţime de 3 metri şi o lungime de 5.6 metri.

Ideea construcţiei unei astfel de locuinţe a plecat de la un vecin al arhitecţilor. „Ideea folosirii garajelor a venit întâmplător. Îmbiaţi de un vecin să cumpărăm un garaj pentru a-l folosi ca magazie, ne-am dat seama că el poate deveni mai mult decât atât. Dincolo de economia de bani şi de mijloace, această ipoteză de lucru ne scutea şi de dificultatea proiectării unei case atunci când beneficiarul şi arhitectul sunt unul şi acelaşi”, au spus arhitecţii.

Modulele de beton erau folosite pe timpul lui Ceauşescu cu multe destinaţii. „În timpul „epocii de aur”, modulele din beton devenise mai mult decât un garaj. Fuseseră convertite în cămară, atelier, birou”, au amintit arhitecţii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul casei constuite din garaj, în funcţie de imaginaţie poate fi unul estetic.

„Prin recuperare, alăturare, relaţionare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decât ceea ce au fost menite să fie la început. Proiectul porneşte de afară, cu multe curţi şi o haină modestă. Fostele garaje pot fi recunoscute însă mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge să conţină, să strângă laolaltă lucruri felurite, să adăpostească altfel. Locuită, casa joasă se adună în sine pentru a se întoarce către afară, în limita strânsă a zidului de împrejmuire”, descriu autorii ideea ce a stat la baza proiectului.

Pentru amenajarea interiorului, aceştia au combinat cu succes stilul vechi românesc (podele placate cu dale de piatră, piese de mobilier din lemn masiv, ţesături tradiţionale etc.) cu câteva elemente moderne (canapea, fotolii, scaune etc.), ce amintesc vizitatorului că nu s-a pierdut în casa de la ţară a bunicilor.

O importanţă deosebită a fost acordată şi zonelor de relaxare a proiectului, nu doar la interior, ci şi la exterior. Astfel, spaţiul dintre garaje este folosit pentru crearea unei curţi interioare ce amestecă, încă o dată, urbanul cu ruralul. Dalele de piatră şi măsuţa de cafea recreează, la scară redusă, atmosfera unei terase dintr-un oraş vechi, în vreme ce unul dintre garaje, transformat în „umbrar”, aminteşte, într-o manieră modernă, de un refugiu specific unei curţi de la ţară. Sobrietatea pavajului şi a împrejmuirilor betonate este spartă pe alocuri de verdele viu al câtorva plante.