IGNAT 2017. Ce păţeşte cel care munceşte ASTĂZI. Superstiţii de Pomana Porcului

Alaiul sărbătorilor de iarnă, care se întinde pe parcursul a trei săptămâni, începe oficial de pe 20 decembrie, cu Sărbătoarea Ignatului. 

În religia creştin-ortodoxă, în această zi mai este prăznuit şi Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaş al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei şi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Acesta a suferit multe chinuri pentru că nu s-a lăsat întors de la credinţa în Hristos şi a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele lui fiind duse în Antiohia şi venerate ca moaşte. În tradiţia populară, ziua de 20 decembrie este cunoscută şi sub numele de „Ignatul porcilor”, când mulţi români, mai ales din mediul rural, conform unei vechi tradiţii, sacrifică porcul pentru masa de Crăciun şi celelalte sărbători care urmează până la Sfântul Ion. Sacrificarea porcului de Crăciun este o dovadă a modului în care o practică păgână a ajuns să se asocieze cu o sărbătoare creştină.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este cel de la cumpăna dintre vechiul an şi cel nou se miza pe funcţia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se încheie, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an. În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la solstiţiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci.

Se spune că în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi sau visează cuţit, ceea ce constituie un semn că vor fi sacrificaţi. În unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului.

Alte articole

Pomana porcului, ritualul care adună familia la masă înainte de Crăciun. Ce semnificație are tradiția și cum se gătește rețeta autentică

Ignat 2025. Când are loc sacrificarea porcilor și ce tradiții au românii

• se ung obrajii şi fruntea cu sânge de la porcul proaspăt tăiat, pentru sănătate şi viaţă lungă.
• untura porcului se foloseşte la descântat şi la vrăji.
• din sângele proaspăt şi din mălai sau făină se fac turţite vindecătoare.
• în această zi, gospodinele nu fac nimic altceva decât pregătirea porcului.
• cine nu are porc trebuie să taie o pasăre sau un animal ca să fie ferit de boli tot anul.
• cine lucrează de Ignat va suferi de convulsii, dureri de cap şi ameţeli.
• ca să aibă un păr frumos şi bogat, fetele trebuie să mânănce o bucăţică din splina porcului.

• Frecat cu mălai şi spălat cu agheasmă

  Aşa cum e tradiţia, porcului i se crestează în frunte semnul crucii, apoi este frecat cu mălai şi spălat cu agheasmă. Legendele spun că procedura îndepărtează relele şi aduce bunăstare în familie.