Ignat 2018. Tradiţii şi obiceiuri din România de care nu ştiai

Crăciunul este o sărbătoare plină de tradiții. Ignatul este una dintre tradițiile pe care oamenii încă le practică și astăzi, scrie a1.ro. Pe 20 decembrie, românii sărbătoresc Ignatul Porcilor, tradiție păstrată de pe vremea romanilor. Ritualul tăierii porcului amintește de jertfele ce erau aduse în antichitate zeităților care se nășteau și mureau în perioada de înnoire a timpului calendaristic.

Citeşte şi IGNAT 2018. Ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm POMANA PORCULUI. Ai să renunţi imediat la ea

Tăierea porcilor avea loc doar la Ignat, 20 decembrie, dimineața devreme. În trecut, oamenii credeau că porcul își visează moartea cu o noapte înainte de Ignat. Aceștia făceau diverse semne ritualice pe pielea porcului după ce îl prindeau și înjunghiau. Apoi, ei jupuiau părul pentru confecționarea de bidinele și pielea pentru confecționarea de opinci. Corpul se pârlea și apoi se tăia bucăți.

Astfel, sacrificarea porcului avea puterea de a alunga spiritele rele, de a asigura sănătate gazdei în noul an și de a-i fertiliza ogoarele acestuia. Tradiția spune că Ignat este o divinitate solară care a preluat numele și data când e sărbătorit de la Sfântul Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Ritualul sângeros de sacrificare a porcului, dar și ritualul funerar de pârlire a animalului sunt practici preistorice care supraviețuiesc și astăzi în ținuturile românești extracarpatice.

Alte articole

Valeriu Gheorghiță trage un semnal de alarmă pe internet. Soțul Monicăi Bîrlădeanu nu a mai putut să tacă: „Nu există încă un tratament”

Elena Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan: „Nu mă poate contrazice nimeni”

După sacrificare, din carnea de porc gospodinele fac diverse preparate specifice sărbătorii Crăciunului, cum ar fi cârnați de casă, tobă, lebăr, caltaboș, sarmale, jumări, dar, de asemenea, se pregătește și carnea pentru friptură.