Premierul Ilie Bolojan a confirmat eșecul negocierilor de miercuri, de la Palatul Cotroceni, privind reforma pensiilor magistraților, dezvăluind că propunerea Guvernului de a reduce pensiile nete de la aproximativ 5.000 de euro la 3.200 de euro a fost refuzată. Joi seara, într-un interviu pentru Euronews, prim-ministrul a avertizat că fără corectarea dezechilibrelor sistemice, viitorul țării este „amanetat”.
Discuțiile dintre liderii politici și reprezentanții sistemului judiciar s-au blocat în principal la cuantumul pensiei raportat la ultimul salariu.
„Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție care să fie agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun”, a precizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a explicat că punctul principal de divergență a fost refuzul magistraților de a accepta o pensie care să nu mai fie aproape identică cu ultimul salariu net, situație pe care premierul o consideră „anormală”.
„Astăzi, fiind 80% din salariu brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu, pensia e practic cât ultimul salariu, ceea ce e anormal orice s-ar spune, legat de sistemul de contributivitate, de o anumită echitate, de diferența dintre pensia din magistratură și pensia media din România, de suportabilitatea socială, de o minimă echoitate. Pe acest aspect nu s-a căzut de acord”, mai comunică Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat discrepanța uriașă dintre veniturile la pensie. Potrivit acestuia, o pensie cu care se iese astăzi din magistratură este de aproape 5.000 euro, în timp ce pensia medie în România este de 550-600 de euro.
„Este o diferență foarte mare. Aceste lucruri trebuie corectate”, arată el.
Întrebat care a fost exact propunerea executivului, Ilie Bolojan a detaliat calculul care ar duce la o pensie netă de 3.200 de euro.
„Dacă s-ar aplica ceea ce am propus ar fi 70% din ultimul salariu, deci ar fi aproximativ 3.500 de euro net, la care se aplică CASS-ul de 10%, care se aplică la toți cei care au pensii mai mari de 3.000 de lei, deci ar fi 3.200 de euro”, a mai arătat Ilie Bolojan.
l a adăugat că aceasta este o sumă considerabilă, pe care foarte puțini români o încasează, concluzionând că: „Ai oricum o bătrânețe decentă”.
Ilie Bolojan a avertizat că miza discuției depășește pensiile magistraților și vizează întreaga sustenabilitate a bugetului public, afectat de pensionările timpurii și de rata scăzută a ocupării forței de muncă. Acesta a avertizat că dacă nu vor fi luate măsuri care să corecteze dezechilibrele, „amanetăm viitorul României”.
„Vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată. Aceasta este o realitate pe care nu o putem contesta. Astăzi în România, românii care au între 55 de ani și 64 de ani, cei care ar trebui să fie într-o proporție importantă în activitate economică, doar 53% dintre ei sunt prinși într-o activitate economică.
Țara noastră este pe penultimul loc din Europa ca număr de locuitori din populația activă implicați în economie. Doar Italia este în spatele nostru”, a comunicat premierul.
Soluția, în viziunea premierului, este creșterea vârstei de pensionare și eliminarea excepțiilor care permit ieșirea rapidă din câmpul muncii.
„Trebuie să facem tot ce ține de noi să eliminăm posibilitățile prin care oamenii nu mai stau în economie pentru că nu este suportabil, asta înseamnă că cineva lucrează pentru ei.
Trebuie să creștem vârsta de pensionare către vârsta standard, să elimină cât mai multe posibilități de pensionare rapidă, pensionare anticipată, să reducem portițele prin care diferite tehnici certificate medicale care te duc în zona de pensie de invaliditate neacoperită de boală sau indemnizație de handicap. Avem peste 950.000 de cetățeni care beneficiază de indemnizație de handicap”, este de părere Ilie Bolojan.
În ciuda declarațiilor tranșante, premierul a menționat că la întâlnirea de la Cotroceni s-a stabilit ca părțile să evite escaladarea conflictului în spațiul public.