Prim-ministrul Ilie Bolojan a spus doar trei cuvinte după decizia Curții Constituționale a României (CCR), prin care a fost declarată neconstituțională legea pensiilor magistraților, act normativ pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.
„Nu am răspuns”, a reacționat scurt premierul, întrebat despre verdictul Curții.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că reacția oficială a Guvernului privind decizia Curții va fi formulată după publicarea comunicatului oficial al CCR.
„Reacția la decizia CCR privind proiectul de lege privind pensiile magistraților va fi formulată după ce Curtea va emite comunicatul – minuta după ședința de azi”, a precizat ea.
Curtea Constituţională a României a admis, luni, 20 octombrie, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament şi a stabilit că actul normativ este neconstituţional.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
După ce reforma pensiilor magistraților a fost introdusă de premierul Ilie Bolojan și asumată de către Guvern în Parlament, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să sesizeze CCR privind legalitatea acesteia, invocând faptul că slăbește independența justiției și încalcă numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept.
Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, potrivit ÎCCJ.
Legea, adoptată de Executiv prin asumarea răspunderii în Parlament, prevede că vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat la 65 de ani, etapizat, în următorii zece ani, precum și că valoarea pensiei se plafonează la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut, cât este în prezent.
În plus, potrivit legii, vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, ceea ce se aliniază la cerințele impuse celorlalți contribuabili.
„E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a punctat Ilie Bolojan, în replica la reproșurile CSM și, mai nou, ale judecătorilor Curții Supreme, care au contestat proiectul la CCR.
Șeful Guvernului susține că jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intitulat „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” nu este îndeplinit dacă reforma nu trece de CCR, astfel că România ar putea pierde 230 de milioane de euro numai pentru un refuz al CCR.
„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii”, a explicat premierul într-o conferință de presă susținută pe 29 iulie, la Palatul Victoria, pe tema pensiilor speciale.