Ilie Bolojan anticipează măsuri dure: „Orice om politic responsabil înțelege că ani de zile am cheltuit mai mult decât ne-am permis. Cu astfel de probleme, nu trebuie să șofezi cu „faza scurtă” pentru că vom ajunge cu spatele la zid”

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, insistă că România este „într-o situaţie dificilă” din cauza deficitului bugetar foarte mare şi crede că trebuie acţionat la timp pentru ca problema să nu se agraveze. „Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creştem veniturile şi să ducem banii în investiţii”, afirmă Bolojan, precizând că „întotdeauna când acţionezi cu spatele la zid, costurile sunt mai mari”.

„Lumea politică are aceste date și cred că orice om politic responsabil înțelege că ani de zile am cheltuit mai mult decât ne-am permis, că o parte din bani s-au dus în entități ineficiente și în sisteme scăpate de sub control din punct de vedere al salarizării, care generează costuri suplimentare din cauza birocrației. Evident că vor trebui făcute corecții, pentru că altfel, nefăcând nimic, nu vom face decât să ne împrumutăm tot mai mult și e doar o chestiune de timp până când dobânzile vor fi atât de mari încât efectiv guvernul va fi o agenție de plăți, nu va mai putea face nimic și vom ajunge cu spatele la zid.

Ilie Bolojan, despre candidaţii la prezidenţiale: „Au campanii de premier. Nu-i doare gura să spună că mă pun prim-ministru”

Dacă țara ar avea un deficit de 2-3%, n-ar fi o problemă că un președinte nou ales intră într-un conflict cu o majoritate parlamentară, pentru că economia ar merge normal, dar în situația României, cu deficite de 8-9%, nu ne mai putem permite să pierdem timp. Gândiți-vă că vin și alte probleme: în câțiva ani, când generația noastră, a decrețeilor, începe să intre la pensie, vor ieși din piața muncii 500.000 de oameni și vor fi înlocuiți de 150.000. Cu astfel de probleme, ca om politic responsabil, nu trebuie să șofezi cu „faza scurtă”, ci să vezi pe termen lung. Să nu vezi doar până la cum faci niște voturi.

Alte articole

Moş Crăciun a venit mai devreme! Comisia Europeană suspendă temporar procedura privind deficitul excesiv în cazul României

Radu Burnete, consilier economic la Cotroceni: Deficitul real al României era între 9 și 10%, nu cât arătau actele oficiale

Acum mai avem două săptămâni până la alegeri și lumea politică e pe modul „Hai să dăm vești bune, să spunem că totul e perfect și după aia vedem noi cum o dregem”. Asta am făcut ani de zile și uitați unde am ajuns, spune Ilie Bolojan în Bihoreanul.

Ilie Bolojan: Într-un timp foarte scurt au venit o grămadă de probleme peste noi, în cascadă

„E adevărat că într-un timp foarte scurt au venit o grămadă de probleme peste noi, în cascadă, unele peste altele. Acum este evident că noua administrație americană are o abordare diferită în primul rând din cauza problemelor interne din Statele Unite, dar și a angajamentelor electorale pe care și le-a luat, și atunci din aceste probleme interne – deficite, cheltuielile mari pentru apărare, ideea că în loc să se concentreze pe problemele din interior se disipă în toată lumea și nu pot gestiona toate problemele cum ar trebui sau le gestionează în defavoarea americanilor – a apărut acest tip de probleme, de la tarife care să genereze reindustrializarea Americii, întoarcerea investițiilor în SUA, discuții despre reducerea cheltuielilor pe apărare sau pivotarea armatei americane spre Asia, care înseamnă niște reașezări de structuri în Europa.

Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc alături de Macron şi Trump

Aici sunt două aspecte, cele de natură imediată, care țin de flancul de est, și aici, în toate discuțiile pe care le-am avut la nivel de Ministerul Apărării, de oficiali NATO, de secretar de stat, s-a subliniat încă o dată că SUA rămân ferm angajate în NATO, că rămân pe flancul de est, dar că în perioada următoare se analizează partea de cheltuieli, ceea ce înseamnă că noi, ca europeni, va trebui să contribuim mai mult la această apărare”, mai spune Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan despre alegeri: Risc de recesiune economică

„Va fi un nou început, pentru că vom avea o perioadă stabilă în care lucruri care nu s-au făcut până acum vor trebui atacate. Ar fi o gravă eroare să se rateze această fereastră de oportunitate, pentru că dacă nu se vor ataca problemele ordonat, vom fi forțați să le atacăm dezordonat, și perioadele 2008-2010 pot să revină, în condițiile în care, pe lângă deficitele mari pe care le avem, mai apare și o recesiune economică, și această dispută comercială între SUA și UE, care înseamnă o posibilă încetinire a economiei europene, ceea ce cu siguranță ne va afecta și pe noi. Deci ar fi bine să acționăm la timp, să nu ajungem în situații care să semene cu cele din 2008-2010”

„Sunt un optimist și cred în țara asta, pentru că altfel n-aș fi lucrat în acești ani. Dar v-am spus, nu există o baghetă magică, că dacă votezi pe cineva totul se va schimba de la sine. Schimbarea ține de fiecare dintre noi. Dacă parcul de la Cotroceni arată bine este pentru că 13 muncitori și un horticultor își fac treaba zi de zi, și asta înseamnă România reală, faptul că putem servi o cafea bună pentru că cineva își face datoria la bar, pentru că menține curățenia… Așa se schimbă România, nu cu un om, ci cu ceea ce face fiecare în viața lui, în familia lui, la locul lui de muncă. Și românii sunt niște oameni care pot mult mai mult, dar trebuie puși într-un context potrivit. Dacă sunt puși într-un context bun, ei schimbă lucrurile… Oradea s-a schimbat în acești ani profund, a contat foarte mult această bună conectare între administrație și oameni. Dar oamenii sunt fundamentali”, conchide Ilie Bolojan.

România a avut cel mai mare deficit din UE în 2024

România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la o distanță semnificativă de țara de pe locul doi, Polonia, conform celor mai noi date Eurostat. Țara noastră înregistrează, conform datelor Comisiei, un deficit de 9,3%. Pe următoarele locuri sunt Polonia (6,6%), Franța (5,8%) și Slovacia (5,3%).

În raportul Comisiei se arată că toate țările membre, cu excepția Danemarcei (plus 4,5%), Irlandei și Ciprului (plus 4,3%), Greciei (1,3%) Luxemburgului (1%) ȘI Portugaliei (plus 0,7%) au înregistrat deficit bugetar.

Cele mai mari deficite s-au înregistrat în România (minus 9,3%), Polonia (minus 5,8%) și Slovacia (minus 5,3%). 12 dintre statele membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

La sfârșitul lui 2024, cele mai reduse proporții dintre datoria publică și PIB erau în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%).

12 state membre au avut proporții mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).