Ilie Bolojan, anunț major despre măsurile de austeritate: „Vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare. Nu mai putem să acceptăm pensiile speciale. Nu mai putem să mergem cu sinecurile” VIDEO

UPDATE Ilie Bolojan face declarații de presă

„Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formarea Guvernului, și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România.

Suntem într-o situație complicată, dar aș vrea să definesc cât se poate de clar câțiva indicatori, în așa fel încât dvs. și cei care ne urmăresc să înțeleagă foarte bine în ce situație suntem.

Ca țară avem un deficit bugetar foarte mare, adică diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa, așa cum vedeți pe graficul alăturat. Deficitul bugetar a fost în 2024 de 9,3%.

Alte articole

Ilie Bolojan anunţă prima TAXĂ care se aplică sigur: Impozitul pe proprietate crește de la 1 ianuarie 2026

Ilie Bolojan, anunțul care dă fiori reci pe șira spinării românilor: „Niciun guvern nu va putea evita creșterea de taxe și impozite”

Pentru a vă face o imagine exactă pentru a înțelege cât înseamnă acest deficit, cel mai corect este să facem o diferență între venituri și cheltuieli. În fiecare an, coloana de venituri este mult mai mică față de cea de cheltuieli. Anul trecut am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat, 575 de miliarde, diferența fiind acoperită prin creditele pe care le-a contractat România.

Anul trecut, diferența fiind cea mai mare, de peste 30 de miliarde de euro. Asta înseamnă că în fiecare an a trebuit acoperită această datorie, iar în anii următori nu vom putea să renunțăm la contractarea de credite din cauza acestei diferențe atât de mari.

Vedeți în ce măsură a crescut datoria publică a României, ajungând anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%. Contractarea de credite mari și această accelerare a creșterii gradului de îndatorare a îngrijorat piețele și investitorii iar asta se transferă în valoarea dobânzilor pe care le plătim pe aceste credite.

Față de media UE, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la o sumă foarte mare, de 2,3% din PIB-ul țării noastre, ceea ce înseamnă că anul trecut am plătit dobânzi de aproximativ 40 de miliarde de lei, deci 8 miliarde de euro, iar anul acesta, din păcate, mai mult.

Indiferent ce Guvern va veni, dacă nu se corectează acest deficit, spațiile pe care le va avea la dispoziție vor fi tot mai mici.

O altă situație complicată este absorbția scăzută a fondurilor europene. Depindem, pentru a ne asigura investițiile, de accesarea fondurilor europene, pentru că și anul trecut, din aproximativ 120 de miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost fondurile europene, prin urmare, dacă nu ne accesăm fondurile europene nu putem asigura autostrăzile, reabilitările de cale ferată și toate celelalte proiecte.

Ne-am luat doar jumătate banii din granturi, iar împrumuturi cam o treime, în condițiile în care perioada finală de atragere este august, anul viitor. Pentru a ne asigura investițiile, această situație impune o anumită urgență pentru a rezolva toate problemele astfel încât să ne rezolvăm absorbția.

În programul de coeziune avem o absorbție scăzută, dar el poate fi închis până în 2029, avem 31 de miliarde de euro la dispoziție, din care am încasat 3,3 miliarde euro și am făcut plăți către beneficiari, mai mari, de 4,8 miliarde. Aici stăm mai bine la capitolul de contractare, unde avem peste 80% din sumă contractată, în condițiile în care, însă, valoarea totală a proiectelor este de 46 de miliarde, aproximativ 15 miliarde diferența dintre granturile europene și sumele ce urmează să fie contractate la final înseamnă cofinanțările ce trebuie asigurate de România.

Importăm mult mai mult decât exportăm, aveți aceste grafice care arată diferența între importuri și exporturi, ceea ce arată că această creștere generată de creșterea prețurilor și salariilor, este irosit într-o bună parte pe importurile mari, ceea ce impune ca în anii următori să gândim programe de creștere a exporturilor și a producției interne.

Aceasta este realitatea de la care plecăm, dar cred că este corect să știm cum am ajuns aici, în așa fel încât să știm ce trebuie corectat, lucruri care nu pot fi evitate în perioada următoare.

Un lucru important pe care îl putem spune este că am avut cheltuieli, în ultimii ani, care nu au ținut seama de concluzii. În 2024, veniturile au crescut cu 10% față de 2023, iar cheltuielile generale ale statului cu aproximativ 19%.

Pe ce s-au dus aceste creșteri? Sunt trei componente: cheltuieli care nu au ținut seama de venituri, cheltuieli cu creșteri și salarii. Aici ne referim la cheltuielile din sectorul public. Creșterea salariilor și pensiilor înseamnă, cu siguranță, că în anumite sectoare avem prea mulți angajați și că, tot în anumite sectoare, există privilegii, instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate fără a fi afectată funcționarea instituției.

Am avut o creștere a pensiilor care nu a ținut cont de creșterea veniturilor, o inflație cumulată în 4 ani de 36% și o creștere a fondului de pensii cu 53%. În ultimul an, creșterea fondului de pensii a fost de 19%. Este un lucru bun că au crescut, dar trebuie să ne gândim la capacitatea țării noastre de a le plăti și de a vedea distribuția lor, pentru că sunt inechități foarte mari. Avem pensia medie de 550-600 de euro și pensia medie în sistemul de justiție de 5.000 de euro.

Avem cheltuieli care nu au ținut seama de venituri și, cum putem să le vedem mai bine, făcând comparație între structurile de cheltuieli din România și UE. Sunt zone în care suntem cu cheltuielile și cu numărul de personal mai redus, la sănătate, asistență socială, educație, dar și zone precum administrația publică, siguranță publică, în care procentele sunt mai mari decât media UE. Dacă ar fi mai mulți contribuabili nu am avea această problemă, dar ei sunt cei pe care îi avem.

Avem prea puțini oameni care sunt în economia românească, care muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, între 15 și 64 de ani, avem aproape 33% care nu sunt prinși în activitate. Așa cum vedeți, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.

Dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, de data aceasta suntem pe ultimul loc, datorită pensionărilor accelerate suntem în situația în care jumătate ce au între 55 și 64 de ani nu sunt prinși în activitate, deși la această vârstă înțelepciunea ar putea fi valorificată astfel încât cei ce intră pe piața muncii să se ducă în sectoarele în care nu mai avem forță de muncă.

Sistemul de sănătate, sistemul de pensii, constatăm că ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii este printre cele mai mici din Europa, din populația activă și, deci, în anii următori, pe măsură ce numărul celor ce va ieși la pensie va fi mai mare, cu siguranță va fi o perioadă pentru guvernele ce vor fi să gestioneze plata pensiilor.

E foarte greu să ai cele mai mici venituri, dar să ai printre cele mai mari cheltuieli ca pondere la investiții, salarii foarte mari, personal numeros, acest lucru nu poate funcționa pe termen lung. Suntem într-un moment în care această formulă a ajuns la o limită. Guvernul care va veni este forțat să aplice o corecție.

Cetățenii României au o încredere scăzută în instituțiile statului, din cauza promisiunilor neonorate, deciziilor greșite, incompetenței, și e greu să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere. O bună parte din români cred că mergem într-o direcție greșită, au puțină încredere în modul în care se aplică legea, instituțiile au cote scăzute de încredere.

Ce este de făcut și ce am încercat să facem?

Într-o situație și în acest tablou, trebuie să spunem foarte corect că nu există decizii simple. Cei care au promis sau promit soluții magice, cred că suntem convinși toți că sunt niște profeți falși. Nu avem cum să schimbăm totul dintr-o dată, trebuie să rezolvăm treptat.

Nu folosim cuvinte mari, ci atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunătățind în permanent modul în care facem aceste lucruri, în fiecare zi, în așa fel încât prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari pentru că nu există o soluție măreață.

Cum putem face acest lucru? Ceea ce știm despre viață, despre obiceiurile noastre, despre bunul simț, despre buna gospodărire, trebuie aplicate și în lumea politică. Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Nu ne mai putem permite să le spunem lucruri pe care nu le putem face sau de care știm că nu pot fi luate.

Vor trebui luate măsuri de corecție nepopulare, dar necesare, pentru care e nevoie de o masă critică, o susținere parlamentară și, cred, că în această săptămână se conturează această masă critică și aștept ca săptămâna viitoare să se închidă această discuție pentru ca, în termenul cel mai scurt, să se ajungă la o soluție.

Trebuie să luptăm zi de zi pentru ca cetățenii țării noastre să își recâștige încrederea în instituții, pentru că adversarii noștri sunt incompetența, lipsa responsabilității și a bunului simț, indolența, seriozitatea și cu aceste lucruri trebuie să ne luptăm.

Dacă aceștia vor fi principalii noștri adversari, în țara noastră, în perioada următoare, lucrurile se vor schimba.

Ce susținem noi? În primul rând sunt două tipuri de măsuri: cele în regim de urgență și cele pe termen mediu.

Cele în regim de urgență țin de constrângerile pe care le avem și de realitățile actuale. Urgentarea accesării fondurilor europene, renegocierea planului după care le accesăm, pentru că nu mai putem respecta. Apoi, să urmărim că angajamentele pe care le-am respectat să le îndeplinim cât mai repede posibil.

Dacă investitorii au încredere în direcția în care se mișcă țara vom primi credite în condiții mai avantajoase cu dobânzi mai bune. De la un deficit de 9,3% anul acesta este imposibil să coborâm cu 2% în jumătate de an, dar trebuie să venim cu un plan în zilele următoare, pentru a prezenta Comisiei și creditorilor perspectiva pe termen scurt, care înseamnă o corecție ce nu se poate face decât din creșterea de venituri, din eșalonarea investițiilor și din scăderea de cheltuieli

Nu mai putem să acceptăm pensiile speciale. Avem pensionări în floarea vârstei, și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii la fel de bine asigurate cu mult mai puține cheltuieli. Prin această reformă putem corecta inechitățile din sistemul de pensii.

Nu mai putem să mergem cu sinecurile. Mă gândesc la un comitet de pe lângă Exim Bank, unde de la șapte oameni s-a ajuns la 19 oameni, de la 1.500-2.000 de euro net s-a ajuns la 4.000 de euro net, ajungem la 1 milion de euro pe an, care poate fi redus ca și cuantum și ca număr. Nu se va în”

Ilie Bolojan, președintele PNL, susține, vineri, de la ora 17.00, o conferință de presă la Senat. Fostul președinte interimar va face, cel mai probabil, un anunț cu privire la negocierile pentru guvernare și pentru reformarea bugetului de stat.

Ilie Bolojan, anunț de ultimă oră despre stadiul negocierilor

În negocierile cu președintele Nicușor Dan sunt vehiculați ca posibili premieri Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale din Republica Moldova, precum și Ionuț Dumitru, economist șef al unei bănci comerciale.

Citește și : Blocaj total la negocierile pentru Guvern. Ilie Bolojan a refuzat categoric să fie prim-ministru, PSD insistă cu „rotativa”

Negocierile purtate joi de liderii partidelor separat la Palatul Victoria și apoi la Cotroceni cu Nicușor Dan s-au încheiat cu un blocaj total din cauză că nici Ilie Bolojan și nici PSD nu doresc să își asume funcția de premier. Bolojan a refuzat categoric din nou, și joi, să accepte funcția, și nici Sorin Grindeanu nu o vrea, au declarat pentru Antena3.ro surse participante la discuții. Motivele celor doi sunt date de temerile ca măsurile de austeritate vor lovi în capitalul lor electoral.

Citește și : Nicuşor Dan, răspuns misterios despre motivul pentru care Bolojan nu a acceptat încă funcţia de premier: „Am un răspuns cu trei litere, dar n-o să-l dezvălui”

În cadrul discuțiilor au fost avansate mai multe variante de prim-ministru, unele au fost respinse de președintele interimar al USR, Dominic Fritz, pe motiv că „sunt oameni vechi”, adică din vechiul sistem politic.

Liderii politici consultați de Antena3.ro spun că pozițiile partidelor care au stat la masă în ultimele 2 săptămâni par a fi ireconciliabile, și pe tema variantei de premier, și pe cea a împărțirii ministerelor, și pe subiectul pachetului de măsuri de austeritate.

Singura soluție, pe care o așteaptă liderii celor 4 partide, este ca Nicușor Dan să decidă singur cine este prim-ministrul și sa le transmită un mandat ferm de formare a guvernului și de finalizare a masurilor fiscale pe care România trebuie sa le prezinte în iulie la Comisia Europeană.