Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, la Digi24, ce măsuri va cuprinde al doilea pachet de măsuri fiscale, câteva dintre cele numite fiind reforma ANAF, creșterea încasărilor pe prețurile de transfer.
„Pachetul 2 de măsuri va cuprinde și acest aspect (n.r. pensiile speciale și vârsta de pensionare a magistraților). E o necesitate socială, de a corecta o nedreptate și este unul din jaloanele care ne afectează absorbția de fonduri europene.
Acest pachet va conține măsuri care să întărească capacitatea ANAF de a colecta taxele și impozitele. Noi am fost puși să facem un lucru nelalocul lui. Am fost puși în situația să creștem taxe. Ar fi fost bine să avem șase luni la dispoziție să ne luptăm să le încasăm la un nivel mult mai bun pe cele stabilite deja și pe care nu le încasăm. Avem componente importante din taxe pe care le încasăm în pondere mai mică decât ar fi normal, cum ar fi TVA. Avem companii care intră programat în insolvență și rămân cu niște sume foarte importante neplătite la buget și apoi ANAF merge după vorba populară „prinde orbul scoate-o ochii”, pentru că nu îi mai prinde pe acești oameni. Avem situații în care nu ne putem valorifica bunurile confiscate, nu se pun sechestre.
Al doilea pachet va conține propunerile ANAF și ale Ministerului de Finanțe pentru a întări capacitatea ANAF de a-și încasa impozitele și taxele, inclusiv de a ne crește încasările pe prețurile de transfer.
Trebuie să discutăm foarte deschis, există o formă de optimizare fiscală împotriva căreia trebuie să luptăm, fie prin măsuri legislative mai clare care să nu permită asta, sau prin controale care să stabilească că atunci când câștigi bine în România trebuie să plătești taxe decente în România.
Reforma este îmbunătățirea cadrului legislativ, aceasta este prima direcție. A doua direcție importantă este reforma ANAF. La ANAF indicatorul de performanță nu era legat de sumele încasate efectiv, ci pe sumele pe care le stabileai. Dar am descoperit că mai puțin de jumătate din sumele stabilite erau încasate. Ca să reformezi ANAF trebuie să stabilești criterii de performanță clare pentru toți cei care au poziții de conducere în ANAF, de la județe până la regiuni și apoi în central, și criterii în care dacă nu îți faci treaba pleci de pe post, nu îmbătrânești acolo în post pe niște pseudocriterii în care acumulezi lună de lună arierate.
A treia măsură este colaborarea cu celelalte instituții, controale integrate. Dacă nu se fac controale bazate pe analize de risc… Avem situații în care la adrese la care avem zeci și sute de companii care acumulează datorii în cascadă pe care nimeni nu le vede și nimeni nu a fost acolo”.
În plenul de ieri al Parlamentului, Ilie Bolojan a anunțat că Executivul va veni în fața Parlamentului, până la finalul lunii iulie, cu un al doilea pachet de măsuri. Va fi făcută o reformă a pensiilor speciale, a companiilor de stat, o reducere a indemnizațiilor din consiliile de administrației, o redimensionare a aparatului bugetar din primării, restructurarea ASF, ANCOM şi ANRE, digitalizarea şi combaterea evaziunii fiscale, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan afirmă că nu a emis pachetul doi de măsuri fiscale împreună cu primul întrucât „asta ar fi însemnat să ai un timp suficient de mare la dispoziție”.
Premierul a fost întrebat, la Digi24, dacă nu era posibil ca pachetul unu și pachetul doi să fie făcute împreună. Bolojan a invocat timpul scurt avut la dispoziție, cauzat de neadoptarea acestor măsuri în urmă cu „un an, doi”.
„Nu era posibil să începi într-o ordine logică, pentru că asta ar fi însemnat să ai un timp suficient de mare la dispoziție, pe care l-am fi avut dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate, de exemplu, încă de un an, doi, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat”, a răspuns el.
Premierul aduce aminte de „măsurile dure” pe care România le-a luat în urmă cu 15-16 ani. Acum, ca și atunci, fiind în ceasul al 12-lea, Guvernu nu a avut timp să înceapă „într-o logică a normalității”, lupta cu deficitul.
„Suntem într-o situație în care deficitul este aproape identic cu cel de atunci și, deci, nu am avut timpul necesar să începem într-o logică a normalității, ceea ce înseamnă eliminarea pierderilor statului, reducerea cheltuielilor acestora și abia după aceea, când nu poți rezolva echilibrarea bugetară doar din aceste măsuri, să vii cu creșteri de taxe”, a explicat premierul.