Ilie Bolojan a fost întrebat, luni, la Radio Europa Liberă, dacă există la Ministerul de Finanţe un plan de reformă fiscală care să fie aplicat de către viitorul guvern, după alegerile prezidenţiale.
„Din punct de vedere al situației economice, lucrurile nu stau foarte bine. Pentru că, pe de-o parte, avem un deficit mare, trebuie să-l reducem. Și ceea ce am reușit în această primă perioadă a anului este să nu creștem deficitul. Dar nu am reușit să scădem acest deficit, ceea ce înseamnă că în perioada următoare va fi nevoie de unele măsuri care să corecteze parțial acest deficit. E greu de presupus că în jumătate de an vom putea să reducem două puncte procentuale de la 9% să spunem la 7%”, a spus Ilie Bolojan la Radio Europa Liberă.
Întrebat ce înseamnă aceste măsuri, el a răspuns: „Înseamnă că, foarte probabil, va trebui să avem o combinație, care înseamnă scăderi de cheltuieli, ceea ce ar fi trebuit să facem de ani de zile, pentru că nu trebuie să ne ascundem, finanțarea acestui deficit este o problemă delicată pentru noi. Și, deci, parte de combinație de scăderi de cheltuieli și sper să nu fim în situația, dar este posibil, să avem și măsuri de creștere a unor taxe și a unor impozite”.
El arată că după alegeri este nevoie de un guvern stabil care să se bazeze pe o majoritate parlamentară, „în așa fel încât să iei aceste măsuri”.
„Avem niște probleme legate de absorbția fondurilor europene, avem întârzieri pe PNRR, banii europeni sunt ca și sângele proaspăt în economie, ne ajută să ne menținem un nivel al investițiilor bun, ne ajută la rating, dar, pe de altă parte, avem și partea de consolidare fiscală, care ne este impusă nu nouă, tuturor țărilor europene, care au deficite foarte mari, în mod cronic”, a adăugat Ilie Bolojan.
El consideră că este indicat să avem un guvern stabili care să se bazeze pe o majoritate parlamentară şi care să lucreze cu noul preşedinte. ”Acest lucru este complicat şi de instabilitatea politică şi faptul că avem un guvern interimar, ar fi bine să-l avem pe o perioadă cât mai scurtă şi imediat după alegerile prezidenţiale cred că ar fi bine ca toate forţele politice împreună cu preşedintele nou ales să lucreze să avem un guvern stabil care să se bazeze pe o majoritate parlamentară în aşa fel încât să ia aceste măsuri. De ce? Pentru că, aşa cum v-am spus, finanţarea deficitului este foarte importantă, stabilitatea economică este importantă, nu în ultimul rând, neretrogradarea României într-o categorie inferioară, la Junk”, a transmis Bolojan.
El a adăugat că este preferabil ca viitorul guvern să nu fie într-o relaţie antagonică cu preşedintele României. ”Un guvern stabil, care are o majoritate parlamentară şi care este de preferabil să nu fie într-o relaţie antagonică cu preşedintele României pentru că orice antagonizare între preşedinte şi o majoritate parlamentară, într-o situaţie să spunem de normalitate, nu ar fi o problemă atâta de mare ca cele două centre de putere să nu fie convergente, dar într-o situaţie în care avem aceste deficite mari şi problemele pe care le avem, orice fel de instabilitate politică nu face decât să ducă la complicaţiile acestei crize bugetare pe care o avem”, a mai precizat Ilie Bolojan.
El a afirmat că România a amânat măsurile economice care trebuiau luate. ”Avem nişte probleme legate de absorbţia fondurilor europene, avem întârzieri pe PNRR, banii europeni sunt ca şi sângele proaspăt în economie, ne ajută să ne menţinem un nivel al investiţiilor bun, ne ajută la rating, dar pe de altă parte avem şi partea de consolidare fiscală care ne este impusă nu nouă, tuturor ţărilor europene care au deficite foarte mari în mod cronic. Pe bună dreptate Comisia spune ca să nu ajungeţi în situaţia de tip Grecia cum s-a întâmplat anii trecuţi, luaţi-vă măsurile necesare. Din păcate, România a amânat aceste măsuri şi acum, din nou, luna iunie este o lună de termene de raportare de evaluare şi deci de aia este nevoie să avem cât mai repede un guvern stabil care să ia aceste măsuri în aşa fel încât să fie măsurile pe termen scurt care trebuie să fie imediate şi apoi sigur unele măsuri aşezate pe termen mediu în aşa încât România să rămână o ţară stabilă”, a mai explicat preşedintele interimar al României.
Întrebat dacă aceste măsuri de reducere a cheltuielilor presupun şi disponibilizări, Bolojan a răspuns: ”E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări acolo unde, calculând corect încărcarea de personal, se constată că sunt oameni care nu au ce să facă şi nu-şi justifică existenţa, dar aici trebuie făcute analize pe fiecare instituţie, pe domenii. Există probabil acest tip de analize, dar sistemul nostru administrativ este foarte complex, este foarte lăbărţat şi ştiţi o perspectivă care reduce cheltuielile o să-ţi spună că e nevoie de 100 de posturi, una care este, să spunem, de tip sindicalizat o să-ţi spună că e nevoie de 10 posturi”.
El a mai fost întrebat dacă TVA şi taxele pe proprietate ar putea creşte. ”Problemele pe care noi le avem, aşa cum am spus este acest deficit şi atunci orice fel de reducere de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta, se face în câteva luni de zile, dar nu mai e timp, asta ar fi fost logica corectă reducem cheltuielile la maxim posibil etapizat. Vedem dacă această reducere ne coboară la deficit, deci echilibrăm cheltuiele cu veniturile şi dacă nu am făcut asta, sigur e de nedorit atunci putem să creştem şi anumite taxe şi impozite. Tare mi-e frică că guvernul care va veni, indiferent cine va fi la guvernare, va fi pus în situaţia inversă, pentru că presiunea deficitului este foarte mare şi atunci există această posibilitate să poţi să începi cu creştere de taxe, ceea este de evitat, dar aceste date le va lua noul guvern care va fi format, care nu va avea nici într-un caz o misiune uşoară”, a afirmat Ilie Bolojan.
Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, urmează să prezinte în această săptămână, la Bruxelles, propunerea Guvernului României de majorare a TVA-ului, cel mai probabil la 21%, începând cu luna iunie 2025, conform multiplelor surse consultate de Clever News Center, potrivit Termene.ro.
Pentru a aduce deficitul bugetar sub pragul de 7% din PIB, este nevoie de venituri suplimentare de cel puțin 35 de miliarde de lei peste nivelul creșterii cheltuielilor. Însă, pentru ca TVA-ul să fie majorat cu minimum 2 puncte procentuale este nevoie ca un guvern nou să fie numit în funcție până la finalul lunii mai, după alegerile prezidențiale din 18 mai
Dacă noile cote ar deveni: 21%, 11% și 7%, iar încasările se distribuie uniform pe parcursul anului, atunci pentru ultimele șase luni ale anului s-ar aplica noile valori. Estimarea arată că o astfel de măsură ar aduce suplimentar aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul de stat până la finalul anului 2025, arată Termene.ro.
În prezent, România aplică următoarele cote: