Ilie Bolojan atacă Opoziția: Nu vor să taie salariile uriașe din companiile de stat

„De aceea, reducem posturile, plafonăm indemnizaţiile exagerate, introducem criterii clare de performanţă şi un mecanism transparent de evaluare realizată de o autoritate autonomă, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice”, a adăugat premierul. Ilie Bolojan a mai spus că vor „un stat modern, care nu îşi abandonează întreprinderile publice, ci le face performante şi responsabile”.

„Este o viziune pe care o împărtăşim cu Uniunea Europeană şi cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, alături de care a fost construit întregul cadru pentru funcţionarea întreprinderilor publice. Nu sunt surprins că opoziţia a depus moţiuni de cenzură. Sunt însă surprins că există colegi care ne spun pe faţă că nu doresc restructurarea companiilor de stat şi ar prefera să continue risipa şi veniturile disproporţionate”, a subliniat premierul Bolojan, precizând că aceasta este esenţa moţiunii de cenzură împotriva proiectului care priveşte guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a început, duminică, 7 septembrie, dezbaterea celei de-a doua moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Mișcarea este intitulată „Opriţi politizarea companiilor publice! Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”.

În moţiunea de cenzură, opoziția arată că  proiectul de lege se concentrează exclusiv asupra modului de administrare a companiilor cu capital majoritar de stat, fără a aborda situaţiile în care statul deţine o pondere semnificativă în acţionariat. De asemenea, în proiect nu sunt prevăzute mecanisme eficiente pentru a corecta deciziile adoptate de administratorii majoritari care pot fi dăunătoare României.

Alte articole

Ilie Bolojan nu a ocupat nici acum postul de vicepremier lăsat liber de Dragoş Anastasiu, deşi au trecut două luni de la demisia acestuia. Cum explică Ioana Dogioiu depăşirea termenului legal

Ilie Bolojan revine cu lămuriri, după ce a fost acuzat că a mințit în CV: „Toate informațiile referitoare la parcursul meu educațional sunt clare, verificabile și conforme”

„În mod deloc întâmplător, guvernul Bolojan oferă acţionarilor privaţi minoritari în companiile publice şansa unei interpretări favorabile a votului cumulativ (în cazul administrării dualiste), şansă pe care, însă, o refuză acţionarilor români din companiile deţinute majoritar de investitori străini. Să fie, oare, doar reflexul de a nedreptăţi acţionarii români, specific acestui guvern?”, spune Opoziţia în moţiune.

Citește și: Două dintre cele patru moţiuni depuse de AUR împotriva Guvernului au picat la vot. Bolojan: „Nu mai blocaţi Guvernul cu moţiuni tip ‘Caţavencu’”/Grindeanu: „Aceste moțiuni ale AUR sunt pură demagogie”

În moţiune se precizează că „prezentul proiect de lege investeşte cu o super-putere Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituţie care capătă drept de viaţă şi de moarte asupra numirilor (inclusiv din partea acţionarilor privaţi) în funcţiile de administrare a companiilor de stat.

Ori, AMEPIP este un instrument eminamente politic la discreţia guvernului. Este, deci, cât se poate de evident că această agenţie va acţiona la comandă politică numind doar fideli ai partidelor de guvernare în toate aceste funcţii, lucru total incompatibil cu noţiunea de „guvernanţă corporativă”. De altfel, în toate posturile de administrare a companiilor, prin prezentul proiect de lege se impune numirea cel puţin a unui funcţionar public, desemnat de conducerea autorităţii publice care are în subordonare compania respectivă. Mai mult, respectivului funcţionar public i se solicită şi experienţă de minim trei ani în administrarea companiilor (evident publice, căci la cele private nu ar fi avut voie, conform legii). Ei bine, arătaţi-ne măcar un singur funcţionar public care a administrat companii de stat şi care să nu facă parte dintre fidelii partidelor care conduc ţara de aproape 36 de ani! Nu-i aşa că nu există vreun astfel de caz? ”, arată parlamentarii.

Opoziţia mai precizează că se face mare caz de limitarea veniturilor directorilor la trei salarii medii brute partea fixă şi două salarii medii brute partea variabilă, o singură dată pe an.

„Aici avem de-a face cu un mecanism profund nociv, care va conduce la creşterea salariilor medii pe ramuri de activitate. De exemplu, în domeniul feroviar sau energetic, companiile de stat deţin peste două treimi din piaţă şi pot determina cu uşurinţă creşterea salariului mediu brut pe ramură. Mai mult, este regretabil să constatăm populismul specific celor eternizaţi la guvernare, populism prin care se anunţă plafonări de salarii, dar mai apoi se anunţă şi căutarea de manageri competenţi. Oameni buni, în ce economie de piaţă s-a pomenit ca o persoană competentă să accepte un salariu doar triplu faţă de medie pentru a conduce un mamut? Hai să revenim la domeniul feroviar, cu salarii mici: cine va dori să fie administrator la CFR cu un salariu net de sub 2.500 de euro? Credeţi că e cineva în afara şoşonarilor de partid care ştiu că adevărata recompensă nu este salariul anunţat?”, se arată în moţiune.

Opoziția mai face referire și la acordarea unei ponderi de până la 70% indicatorilor de performanţă financiari în evaluarea administrării, subliniind neîmportanța acestora.

„Altă chestiune aberantă este acordarea unei ponderi de 50-75% indicatorilor de performanţă financiari în evaluarea administrării. Să nu uităm, totuşi, că, în general, întreprinderile publice funcţionează în pieţe unde au poziţii fie monopoliste, fie dominante. De exemplu, ce semnificaţie are performanţa financiară a Transelectrica sau Transgaz, companii cărora statul, prin ANRE, le aprobă majorări halucinante de tarife?

De exemplu, PNL-iştii din ANRE au stabilit prin Ordinul 21/2025 tariful pentru serviciul de sistem de 7 lei/MWh de la 1 iunie 2025. După doar 3 luni, acesta a fost dublat (12,79 lei/MWh)!!! Ce analize fac ei? Ce metodologii fac ei ? Cum să se ajungă la aceste variaţii? De la 1 iunie 2023, conform Ordinului 67/2023, tariful era 6,64 lei/MWh. La 1 ianuarie 2024, după şapte luni era 9,17 lei/MWh. Peste cinci luni devine 12,84, după alte trei luni este 11,51. Peste nouă luni, la 1 iunie 2025, devine 7,04 (aşa, de alegeri) pentru trei luni, ca apoi să fie dublat de la 1 septembrie! Ce indicatori financiari, despre ce vorbim? Sau o fi, oare, corect să legăm performanţa directorilor de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau CEO doar de indicatorii financiari? Păi oamenii aceştia produc, împreună, două treimi din energia ţării. Nu ne vom trezi, oare, cu preţuri urcate la cer?”, spune Opoziţia.

Citește și: ANM a emis mai multe coduri galbene şi portocalii de ploi torenţiale, vijelii şi grindină. Ce regiuni sunt vizate de fenomenele extreme