Ilie Bolojan, criticat aspru după ce a susținut că este de acord cu renunțarea la veto în cadrul UE: „Fără mecanisme de protecție, statele mici riscă să devină simple spații de implementare a deciziilor luate în altă parte”

Ilie Bolojan a fost criticat dur după ce a declarat într-un interviu recent că este de acord cu renunțarea la veto în cadrul UE. Având în vedere că o astfel de decizie va permite luarea deciziilor cu majoritate, specialistul în politică externă Ștefan Popescu atrage atenția că țara noastră ar pierde mai mult decât ar putea câștiga.

Ilie Bolojan, criticat pentru poziția sa privind dreptul de veto în UE

Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane și fost secretar de stat în MAE, Ștefan Popescu atrage atenția că direcția strategică a României riscă să fie indusă, în acest fel, de alt stat, și că problema vetoului exprimat deseori de Ungaria lui Viktor Oban este numai o justificare simplistă pentru o astfel de decizie.

„Asemenea idei nu apar în vid. Ele sunt promovate metodic și subtil. Două sunt mediile care sunt interesate în promovarea acestei idei: Germania și ecosistemul instituțional de la Bruxelles. Cei care pot influența regulile tind să prefere reguli care le amplifică influența. Pentru un stat ca România, care operează cel mai adesea ca spațiu de proiectare a intereselor altora, direcțiile strategice pot fi, uneori, sugerate sau chiar induse. Nimic nou sub soarele geopoliticii…

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Bolojan, decizie crucială în cea mai mare criză a carburanților. Ședință urgență la Guvern pentru reducerea accizei la motorină cu 30 de bani

Alte articole

Cum arată și cu ce se ocupă Liliana Ștefan, fosta soție a lui Dan Bittman: „Intenționez să pun bazele unei școli”

Ce spune Alexandra Căpitănescu despre „Bangaranga”, piesa care a dus Bulgaria pe primul loc la Eurovision 2026: „Este produsă de un român”

În acest context, invocarea frecventă a exemplului Ungariei lui Viktor Orbán și opoziției sale pentru susținerea în orice condiții a Ucrainei, ca argument pentru eliminarea unanimității, este o justificare simplistă. Și poate că nu întâmplător sunt aruncate pe piață unele idei care vizează decuplarea Ungariei de la decizia europeană”, a comentat Popescu, într-un editorial semnat pentru Gândul.

Acesta îl critică pe Ilie Bolojan, arătând că o astfel de decizie ar dezavantaja și mai mult statele considerate mici, sărace sau mai puțin influente, cum este România.

„Pentru statele mai mici sau mai puțin influente, această miză a unanimității este directă. Fără mecanisme de protecție, ele riscă să devină simple spații de implementare a deciziilor luate în altă parte. Nu neapărat împotriva lor, dar nici în mod necesar în acord cu interesele lor. Să ne intre bine în cap că dezbaterea despre eliminarea unanimității nu este despre proceduri și valori și nici măcar despre Ucraina și raportarea la Rusia, ci despre arhitectura profundă a puterii în Uniunea Europeană”, a comentat doctorul în istoria relațiilor internaționale.

Dreptul de veto, singurul instrument prin care România își poate exprima influența în UE

Ștefan Popescu transmite că dreptul de veto este singurul instrument prin care România își poate exprima influența în cadrul UE și că eliminarea lui poate duce la consolidarea unui nucleu decizional capabil să funcționeze autonom față de statele mai slabe.

„Pentru un stat precum România — cu o influență limitată în arhitectura decizională a Uniunii, fără capacitatea de a coagula alianțe și fără apartenența la un format regional puternic — dreptul de veto reprezintă singurul instrument prin care Bucureștiul poate să transforme prezența în oarecare influență.

Renunțarea la acest instrument deschide astfel o problemă de natură structurală: cine definește interesul european comun? Cine stabilește prioritățile? Și, mai ales, cine controlează direcția? Într-un sistem în care votul majoritar devine regula, problema nu este ‘eficiența’, spre a folosi un cuvânt invocat de premierul român, ci riscul consolidării unui nucleu decizional european capabil să funcționeze autonom față de statele aflate în poziție periferică precum România”, a mai transmis Popescu.

Astfel, oficialii de la București trebuie să analizeze în ce măsură angajarea într-o astfel de poziție la nivelul UE ar corespunde cu interesul național.

„Aceeași logică se află și în promovarea unor formate regionale precum România–Ucraina–Moldova, unde nu se discută despre compatibilitatea strategică în condițiile incertitudinii aderării la NATO și la UE a celor două vecine ale noastre.

Pentru România, aflată la intersecția unor spații geopolitice distincte, riscul de a nu privi lucid și rece, de a evalua toate fațetele unei idei sau ale unui proiect, este acela de a se vedea prinsă într-o logică în care mai degrabă răspunde unor viziuni care nu au fost generate în concordanță cu interesele naționale”, a declarat analistul.

Context

Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro că este pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid și nu crede că votul în unanimitate trebuie menținut.

Citește și : Ilie Bolojan, trei anunţuri care schimbă jocul politic din România. Primul: PNL nu mai face coaliţie cu PSD. Ce a spus despre candidatura la preşedinţie şi crearea unui nou partid

„Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună și dacă ne consolidăm. În competiția globală, fără o masă economică importantă, țările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menținut”, a transmis Bolojan.