Coaliția a ajuns marți, 4 noiembrie, la un consens privind reforma administraţiei centrale și locale, și anume eliminarea a 10% din posturile ocupate. Este vorba despre peste 13.000 de angajați disponibilizați. Proiectul ar urma să fie definitivat în următoarele zile, iar săptămâna viitoare să intre deja în avizare la ministere.
Reforma administrației locale trebuia inițial inclusă în pachetul 2. Însă, în ultimele luni, în ședințele coaliției, cele patru partide de guvernare nu s-au putut pune de acord asupra formei finale.
Liderii coaliției se contrazic cu privire la pensiile magistraților, discuțiile din coaliție fiind complicate și liderii nu au reușit să ajungă la un acord. Situația pensiilor speciale, jalon în PNRR, trebuie rezolvată până la finalul lunii noiembrie. În caz contrar, țara noastră va pierde peste 230 de milioane de euro.
Ilie Bolojan mai dă o lovitură românilor: îngheață absolut toate veniturile, indiferent că vorbim despre pensii, salarii sau alocații. De regulă, la început de an, de la 1 ianuarie, mai multe venituri trebuie indexate cu rata medie anuală a inflației. Aici vorbim despre pensii, alocații, dar și anumite ajutoare sociale care se calculează în funcție de indicele social de referință care, la fel, se stabilește pe baza inflației. Însă, la început de 2026, românii nu vor primi un leu în plus!
Potrivit România TV, premierul Ilie Bolojan a fost extrem de vehement și a transmis în interiorul coaliției că anul viitor, cel puțin la începutul anului, nu se vor majora veniturile, deoarece guvernul pe care îl conduce nu are banii necesari pentru aceste majorări. Prin urmare, aproape cinci milioane de pensii nu vor fi indexate. La fel și alocațiile copiilor, și ajutoarele sociale. Dacă statul va face rost de bani s-ar putea ca pensiile să fie majorate din a doua jumătate a anului viitor.
Premierul Ilie Bolojan a spus, marţi, de față cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, că Guvernul şi-a propus anul acesta o ţintă de deficit de 8,4% iar în noiembrie e necesar să adopte un pachet de măsuri care să permită să avem efecte de stabilizare şi în cursul anului următor. El a mai spus că în decembrie trebuie să avem pregătită legea bugetului.
”În următoarele două luni, dacă vom menţine controlul bugetar corect şi vom avea o disciplină financiară, ne propunem să atingem această ţintă, în aşa fel încât să ne recâştigăm credibilitatea atât în faţa pieţelor, dar şi în faţa Comisiei Europene.
”Pe de o parte, în decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde ţinta de deficit şi principalele elemente care ţin de bugetul de anul viitor, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită, ca odată cuprinse în legea bugetului, să avem efectele de stabilizare şi în cursul anului următor. Prin urmare, ne propunem să luăm măsuri în cursul lunii noiembrie pentru reducerea cheltuielor în continuare, pentru încasarea veniturilor şi pentru prioritizarea şi eşalonarea investiţiilor, în aşa fel încât să găsim o formă de echilibru în bugetul naţional pe anul 2026.
Pe ordinea de zi a Consiliului ECOFIN din prima jumătate a lunii va fi o evaluare a modului în care am gestionat acest deficit excesiv şi ne bazăm ca în baza măsurilor care au fost luate, Comisia să ne susţină şi să recunoască acest lucru. De asemenea, va fi un alt subiect important şi anume PNRR-ul care, o dată aprobat şi în Consiliul ECOFIN, ne permite să depunem cererile de plată la final de an, în aşa fel încât să putem încasa granturile europene, pentru a asigura continuarea investiţiilor şi pentru a ne menţine echilibrele financiare.
Pentru asta, aşa cum v-am spus, măsurile care le vom adopta în luna noiembrie şi în pregătirea bugetului vor fi determinante şi Guvernul îşi propune să adopte aceste măsuri în aşa fel încât să menţinem capacitatea ţării noastre de a avea acces pe pieţe, să menţinem o stabilitate economică care, din a doua jumătate a anului, să îşi arate rezultatele şi să putem trece cât mai repede posibil prin această perioadă dificilă”, a explicat premierul.
În ceea ce privește PNRR-ul, acesta a mulţumit comisarului Dombrovskis pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană în finalizarea negocierilor pentru revizuirea acestuia.
Coaliţia de guvernare a decis, prin Pachetul I, îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru anul 2026, decizii transmise la Bruxelles şi care trebuie respectate, a transmis, marţi, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la o conferinţă de specialitate, scrie Agerpres.
Acesta a fost întrebat de jurnalişti dacă vor creşte pensiile în anul 2026 sau dacă se va majora salariul minim pe economie.
„Nu am discutat despre aceste subiecte (creşterea pensiilor şi a salariului minim pe economie în 2026 – .n.r.). Ştiu că nu s-au discutat nici în coaliţie. Nu a existat niciun fel de discuţie pe o astfel de temă, dar tot această Coaliţie prin Pachetul I şi chiar şi după Pachetul I a luat nişte decizii legate de îngheţarea veniturilor pe anumite paliere pentru 2026. Decizii pe care le-am transmis la Bruxelles prin Pachetul I. Aceste angajamente există şi din punctul meu de vedere odată ce le-am luat tot în Coaliţie ele trebuie respectate pentru 2026.
Înţeleg pe deplin că sunt foarte mulţi oameni supăraţi pentru că nu trecem printr-o situaţie economică bună, dar am mare încredere, să ştiţi, că până la finalul acestui an şi în anul 2026 economia îşi va reveni. Sunt foarte optimist că economia României îşi va reveni. Aceste măsuri pe care le-am luat au fost măsuri necesare. Dacă nu le-am fi luat la momentul respectiv cel mai probabil am fi pierdut calificativul de investiţii, iar efectele asupra economiei ar fi fost devastatoare şi implicit asupra populaţiei.
Pentru că efectele erau mult mai mari dacă pierdeam ratingul, asupra inflaţiei, inclusiv potenţial o depreciere a cursului. Deci, erau lucruri care ar fi afectat mult mai mult populaţia decât efectele pe care le trăim astăzi şi îi rog să aibă răbdare şi să aibă încredere că acest Guvern ia măsurile pentru a pune bazele unei viitoare relansări.
Fără aceste baze, o relansare a economiei nu era posibilă pentru că nu aveam încrederea pieţelor, nu aveam suficientă încredere din partea finanţatorilor pentru a continua şi a reconstrui economia, care după cum vedeţi, are o rată de creştere foarte mică. Anul trecut a fost 0,8%. În acest an în continuare este mică. Deci, trebuie să gândim o altă atitudine legată de creşterea economică”, a subliniat Alexandru Nazare.