Premierul Ilie Bolojan a punctat, joi, necesitatea unei reforme în modul de alocare a subvențiilor. „O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe. Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale”.
Referitor la schema specifică de sprijin, acesta a detaliat condițiile și modul în care sistemul a fost fentat.
„Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni. În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază. Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați”.
Potrivit lui Bolojan, „aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori”. Premierul explică cum se întâmplă acest lucru. „Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția. Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii. Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria”.
Premierul spune că „nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip «suveică» doar pentru a se lua banii de la stat. Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală. Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”.
Ministrul Muncii: Am toleranţă zero pentru nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi. Am cerut ANPIS să înceapă o campanie naţională de control
Ministrul Muncii, Florin Manole, anunţă toleranţă zero pentru nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi, el afirmând că a cerut ANPIS să înceapă o campanie naţională de control, în centrele din toată ţara.
”Am toleranţă zero pentru nerespectarea standardelor în serviciile sociale rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi. De aceea, am cerut ANPIS să înceapă o campanie naţională de control. Verificăm centrele din toată ţara pentru că, pentru persoanele cu dizabilităţi, aceste locuri înseamnă acasă”, spune ministrul Muncii.
Florin Manole afirmă că, atunci când vorbim despre protecţia pe care statul trebuie să o ofere, trebuie să ţinem cont şi de capacitatea de control. ”Chiar dacă la ANPIS avem un deficit mare de resursă umană, sunt sigur că inspectorii sociali îşi vor face treaba cu seriozitate şi responsabilitate.
Persoanele cu dizabilităţi din aceste centre au nevoie de protecţie, grijă şi condiţii decente de viaţă”, precizează ministrul.