Ilie Bolojan, despre interimatul la Cotroceni: Nepregătit, neplanificat, am ajuns președinte. Țara noastră merita acest efort

Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu pentru Formula As despre cum a ajuns președinte interimar al României și care au fost cele mai dificile momente ale mandatului său.

”Am condus Senatul o lună și jumătate, până la demisia neașteptată a președintelui Klaus Iohannis. Fiind o situație de criză, am acceptat să asigur, în aceste trei luni foarte complicate, reprezentarea țării noastre în negocierile externe și menținerea unui echilibru în interior, din care să rezulte stabilitate socială și bugetară, aspecte foarte importante. Așa s-a întâmplat: nepregătit, neplanificat, am ajuns președinte. (…) E adevărat, am parte de un mandat foarte intens, în 3 luni s-au întâmplat lucruri cât în unele mandate întregi, de cinci ani. Dar țara noastră merita acest efort, e o chestiune de onoare și de demnitate pentru mine. Nu în ultimul rând, e și o chestiune de experiență personală. O astfel de funcție te pune în situații foarte diferite, ești nevoit să gestionezi probleme de o mare complexitate. Fiecare zi este o experiență nouă, care îmbogățește ceea ce am acumulat în anii trecuți”, a spus Ilie Bolojan.

Citește și: Nicușor Dan și George Simion, despre noul premier al României: „Îmi doresc foarte mult pe domnul Bolojan” / „Vreau un guvern de uniune națională”

”Cine a făcut ceva în administrație știe că nu cu ceartă și nu cu pumnul în masă se rezolvă problemele, ci prin colaborare, prin înțelegere: doar în felul acesta poți ajunge să realizezi ceva. Altfel, s-ar putea să dai impresia că tu vrei să faci ceva, dar nu poți, că lupți cu adversarii politici, că ăia sunt răi și tu ești bun. Dintr-o astfel de abordare, cu siguranță, perdanți vor fi cetățenii, pentru că nu vor vedea realizat proiectul respectiv – un drum, un pasaj, un pod, o șosea de centură. La o scară mult mai mare, situația asta se referă și la funcția de președinte. Situația derivă din Constituție: cei care au gândit-o, în anii ’90, n-au dorit să concentreze puterea în mâinile unui singur om. Era foarte aproape amintirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, așa că noi avem o republică semi-prezidențială, nici pe model american, unde președintele are putere foarte mare, nici pe model german, unde cancelarul are putere foarte mare.

Alte articole

Andrei Caramitru a făcut calculele și spune cine sunt bugetarii care trebuie dați afară: „Ne bagă pe toți în faliment, joburi fake”

Premierul Ilie Bolojan taie în carne vie. A cerut DEMISIA tuturor consilierilor aduşi de Ciolacu/Ciucă în Guvern

Noi avem două centre de putere: unul la Președinție, cu toate instituțiile pe care le are în coordonare, celălalt în Parlament și la Guvern, care e oglinda majorității parlamentare. Fiecare are niște competențe, și aceste competențe, dacă sunt aliniate, dacă sunt complementare, dacă trag în aceeași direcție, atunci duc la ceva bun pentru țară; dacă se bat cap în cap, nu se văd niciun fel de rezultate. Colaborarea este o chestiune foarte importantă și e vital ca președintele României să colaboreze cu majoritatea parlamentară. Când au colaborat, s-a mișcat ceva, când au fost conflicte – și au fost ani lungi de conflicte – nu s-a făcut mare lucru. Problema noastră acum e că avem cel mai mare deficit din Europa – nici Polonia nu stă bine, are sub 7%, Franța cam pe acolo, dar noi suntem la 9%. Din această vară și până în vara lui 2027, avem doi ani fără alegeri: dacă nu scăpăm de aceste credite mari pe care le luăm, de dobânzile pe care le plătim, niște bolovani în spatele acestei țări, vom rata o perioadă foarte importantă, pentru că, în anii electorali sau preelectorali, niciun partid politic – și nu doar în România – nu are apetență pentru reforme. Un slogan electoral nu ține loc de proiecte, nu rezolvă inflația sau scăderea puterii de cumpărare. Oamenii trebuie să înțeleagă că dacă președintele și guvernul nu colaborează în următorii ani, lucrurile vor arăta rău”, a mai spus Ilie Bolojan.

Citește și: Replici tăioase între Nicușor Dan și George Simion: „Nu l-ați fi pus pe listă pe George Becali, care a furat teren de la statul român” / “Spune minciuni despre colegii mei cu care mă mândresc”

Întrebat când a simțit presiunea uriașă a funcției în care ați fost numit, Bolojan a răspuns:

”A fost o presiune puternică din prima zi. Tocmai când am preluat funcția, în următoarea zi, au început discuțiile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, a început o abordare diferită a războiului din Ucraina, și tot ce s-a întâmplat de atunci înainte a fost o presiune. În plan intern, veneam după anularea alegerilor, scena publică era foarte polarizată, după acumularea u­nor nemulțumiri majore față de lumea politică, după scăderea încrederii în aproape toate instituțiile. Și în plan intern, și în plan extern, au fost foarte multe provocări. Am încercat să țin linia țării noastre, în așa fel încât punctele cardinale să fie foarte clare: direcția noastră e Vestul, iar asta înseamnă Europa și Statele Unite, deci lumea democratică. Am înțeles că dacă Ucraina nu este susținută, orice fel de avans al Rusiei înspre Republica Moldova, înspre zona Mării Negre înseamnă un pericol potențial în anii următori și pentru România. Am înțeles că, în plan intern, trebuie să menținem o stabilitate politică, fără de care ajungem la un nivel de încredere foarte scăzut pe piețele externe, să nu ne mai dea nimeni împrumuturi, când noi luăm împrumuturi mari în fiecare săptămână. A trebuit să mă ocup de aceste probleme foarte complicate și a fost, într-adevăr, zi de zi o presiune mare și o răspundere mare. Mă rog întotdeauna să-mi dea Dumnezeu înțelepciune ca, dacă nu pot să fac bine – căci unele lucruri nu depind de mine – măcar să nu iau decizii proaste pentru România. Sigur, nu am angajat chestiuni care țin de un președinte legitim. Un președinte interimar nu are legitimitatea unui președinte cu o perspectivă de 5 ani în față și câteva milioane de voturi în spate. Nu am numit ambasadori, ca să-mi asigur o clientelă politică, nu am propus un judecător la Curtea Constituțională, deși pot să fac acest lucru, pe ultima sută de metri a mandatului. Nu am dus România în alte zone decât cele predictibile. Și dacă a trebuit să fac anumite lucruri, am încercat să le fac în așa fel încât să nu pierdem anumite oportunități. Trebuie, de exemplu, să creștem cheltuielile de apărare. Nu avem altă posibilitate: mulți ani am crezut că pacea țării noastre și securitatea sunt servicii gratuite. S-a dovedit că nu sunt gratuite. Și atunci, dacă tot trebuie să creștem cheltuielile pe apărare, iar UE ne-a pus la dispoziție o sumă importantă, sub forma unui împrumut foarte avantajos, am zis: „Hai să ne pregătim, nu mai pierdem nicio zi!”. Orice ban pe care îl accesăm în formula asta înseamnă că, pe de o parte, suntem mai puternici militar, înseamnă că respectăm cerința SUA, iar dacă cea mai mare parte din aceste dotări le achiziționăm prin firme care produc în România înseamnă că am făcut și un bine industriei naționale. Asta se traduce prin locuri de muncă, tehnologie nouă și un viitor pentru anumite comunități. Dacă Cugirul s-a dezvoltat în acești ani, e și pentru că avem acolo o componentă militară importantă, de la care, la un moment dat, a derivat și cea auto. Anumite lucruri, care erau presante, le-am făcut. Aici nu mai era o problemă de legitimitate, trebuia să acționez! Când reprezinți țara, trebuie să-ți asumi anumite decizii. Vine un „summit” la Paris sau la Londra, iar acolo trebuie să ai o poziție. Dacă ești incolor, insipid, inodor, nu știu oamenii cum să te ia. Am încercat să avem o predictibilitate cu aceste direcții pe care le-am urmărit”.