Disputa a fost declanșată după ce Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet legislativ care prevede reduceri bugetare semnificative, dar care, în opinia unor lideri politici și a societății civile, lovește direct în categoriile vulnerabile ale populației. Grindeanu avertizează că măsurile propuse ar putea avea consecințe sociale grave și acuză lipsa de voință în combaterea privilegiilor și sinecurilor.
„Deficitul trebuie redus rapid și toată lumea este de acord cu acest lucru. Dar îl reducem pe seama mamelor?! A pensionarilor cu «pensii mari» de 3.000 de lei?! A veteranilor de război? A văduvelor? A deținuților politici?! Multe dintre aceste măsuri nu sunt deloc în concordanță cu ceea ce s-a discutat și trecut în programul de guvernare. Nu cred că aceasta este soluția. Aș fi vrut să văd mai multă determinare în ceea ce privește tăierile sinecurilor și privilegiilor.”, a scris Sorin Grindeanu într-o postare publică.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns indirect acestor critici, într-o intervenție la Digi 24, afirmând că preferă să nu intre în polemici cu partenerii de guvernare.
„Evit să intru în dispute cu partenerii de coaliție, cu partenerii de guvern. Un număr mare de parlamentari au fost bombardați în aceste zile cu tot felul de propuneri și amendamente”, a declarat Bolojan.
În ceea ce privește acuzațiile legate de taxarea industriei jocurilor de noroc, Bolojan a oferit clarificări tehnice, sugerând că modificările din varianta finală a legii au fost făcute pentru a preveni blocaje administrative și nu pentru a favoriza anumite interese:
„Nu știu la ce se referă domnul Grindeanu (n.r: Sorin Grindeanu susține că treaba cu jocurile de noroc i se pare un pic dubioasă). Vă pot explica că, pe mai multe componente, între varianta pentru dezbatere și varianta finală adoptată după depunerea amendamentelor în Parlament sunt mai multe diferențe pe aceste componente. Toate aceste modificări au fost făcute nu să favorizeze pe cineva, nu să ușureze pe unul sau altul, ci pentru a nu genera blocaje în unele activități. Pe partea de jocuri de noroc e o taxare de 40% per ansamblu. Nu s-a mai făcut o astfel de taxare. Am decis ca cea mai mare parte a greutății să rămână pe industrie, pentru că de acolo încasările sunt mult mai certe.”, a mai declarat acesta.
Premierul a explicat și rațiunea grabei cu care a fost adoptată legea, menționând că România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, comparabil cu cel din urmă cu 15-16 ani.
„Nu era posibil să începi într-o ordine logică, pentru că asta ar fi însemnat să ai un timp de mare la dispoziție pe care l-am fi avut dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate, de exemplu, încă de un an, doi. Și am ajuns în ceasul al 12-lea când, pe fondul creșterii deficitului la un nivel pe care l-am mai întâlnit în urmă cu 15-16 ani. Practic, suntem într-o situație când deficitul este identic cu cel de atunci și deci nu am avut timpul necesar să începem într-o logică a normalității, ceea ce înseamnă eliminarea pierderilor statului, reducerea cheltuielilor acestora și abia după aceea când nu poți rezolva echilibrări bugetare să vii cu niște creșteri de taxe. Am fost forțați să facem un set de măsuri combinate”, a mai precizat Bolojan.
Întrebat de ce reforma administrației nu a fost inclusă cu prioritate în pachetul actual, șeful Guvernului a explicat că astfel de măsuri necesită timp și modificări legislative extinse.
„Acest pachet cuprinde și acest tip de probleme, dar nu reprezintă partea dominantă. Pentru a rezolva problemele pe care le-ați punctat și care sunt absolut necesare să fie atacate e nevoie de modificarea mai multor legi, e nevoie să lucrezi pe diferite acte normative, ceea ce înseamnă timp. Și nu pot fi făcute lucrurile într-o săptămână.”, a încheiat premierul.
Citeşte şi: Mihai Fifor: PSD nu va gira o guvernare care apără profitorii și penalizează corecții