Premierul Ilie Bolojan a declarat că președintele Nicușor Dan a discutat cu liderii Coaliției de Guvernare despre reforma pensiilor magistraților, mai exact despre formula „prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani.
„Președintele a fost ieri într-o vizită de o jumătate de oră la Guvern, după ce a anunțat că vine pentru a vedea care este stadiul discuțiilor din coaliție pe acest pachet de reforme. Dar, în afara acestor aspecte generale, nu pot ca dintr-o discuție cu titlu privat să vin să fac dezvăluiri. Am învățat în toți acești ani că, dacă sunt aspecte care țin de un interes public cert, atunci sigur ele, fără niciun fel de probleme, pot fi comunicate. Dar a da știri pe surse, a face comentarii legate de aspecte care nu au, să spunem, un suport real, nu are niciun rost.
În ceea ce privește componenta de pachet 2, vă pot spune că am discutat cu domnul președinte aspectele care țin de stadiul negocierilor.
Eram într-o fază destul de avansată aseară, practic târziu am reușit să închidem aproape toate capitolele și, în această dimineață, toate detaliile au fost reglate, iar solicitarea dânsului pe componenta de magistrați, având în vedere propunerea legată de modificările la pensionarea magistraților, a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziție pentru cei care intră la pensionare după noile reglementări, adică la o vârstă standard de 65 de ani, astfel încât să nu existe o trecere bruscă. Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra, dar nu aceasta este problema de fond a acestui proiect de lege, ci celelalte aspecte care într-adevăr rezolvă problemele magistraților”, a declarat Ilie Bolojan.
De asemenea, Ilie Bolojan a subliniat că trebuie rezolvate trei probleme majore, iar Pachetul 2 adresează două dintre ele. Potrivit acestuia, „este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii”.
Bolojan a mai punctat că actualul sistem permite retragerea la doar 48 de ani, ceea ce nu există în alte țări europene și e o nedreptate ce trebuie corectată.
„Sunt trei aspecte de fond care trebuie rezolvate, două dintre ele le rezolvă practic acest pachet. Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care, bineînțeles, au fost câștigate în cea mai mare parte și care au făcut ca statul român să plătească până acum cel puțin 2 miliarde de euro doar pentru diferențe salariale.
Și mai avem de plătit încă aproximativ aceeași sumă. Este, deci, anormal să existe legi de salarizare neclare care să permită astfel de abordări, iar în această toamnă este necesar să venim cu legi de salarizare simple, clare și predictibile, inclusiv în sistemul de justiție, pentru a evita aceste situații.
Al doilea lucru foarte important este corectarea unei nedreptăți, și anume posibilitatea de pensionare foarte rapidă. Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, așa cum permite sistemul nostru, după 25 de ani de vechime.
Al treilea element important pe care îl corectează acest proiect este stabilirea unei pensii rezonabile. Până acum, pensia în magistratură era egală cu ultimul salariu, ceea ce nu se întâlnește nicăieri, nici în sistemele juridice europene, nici în sistemele de pensii obișnuite. Gândiți-vă că o persoană care merge pe contributivitate ajunge, la final de carieră, să aibă o pensie care reprezintă între 45% și 55% din ultimul salariu.
Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Acest lucru va face ca, față de pensia medie actuală din magistratură, care este de 4.800–5.000 de euro (ca să discutăm foarte deschis), pensia să coboare la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie nouă va rămâne una foarte bună, raportată la pensia medie din România, care este de 550–600 de euro.
Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp”, a mai precizat Bolojan.