Imagine de colecţie cu generalul în rezervă Nicolae Ciucă. În 1996 era căpitan şi observator al României din partea ONU în Angola

Imagine de colecţie cu generalul în rezervă Nicolae Ciucă. Cu ocazia Zilei Națiunilor Unite, sărbătorită pe 24 octombrie, Lucian Florea, de profesie jurist, a postat pe Facebook o fotografie din 1996, când participa la prima misiune internațională a Batalionului 26 Infanterie, Neagoe Basarab, în Angola. În ea apare Nicolae Ciucă, cel care avea să devină, peste mai bine de 25 de ani, premierul României şi, mai apoi, preşedintele Senatului.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă: ”Nu am fost niciodată pregătit să intru în politică. A fost un mandat de premier de care nu mi-e ruşine. Plecatul acasă înseamnă o dezertare. Niciodată!”

„În anul 1996, participam la prima misiune internațională a Batalionului 26 Infanterie, Neagoe Basarab, în Angola, în cadrul misiunii ONU, UNAVEM III.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

A fost o mare onoare dar și responsabilitate(precizată de dl lt. col. ION PĂLȘOIU, încă de la aprobarea raportului personal) fiind o mândrie că făceam parte din această unitate de elită a Armatei Române.

Făcând parte din structura logistică, pe lângă responsabilitățile privind asigurarea suportului logistic(asigurat de firma ESKO, cu sediul în Africa de Sud) a fost înființată și o școală românească în localitatea Lubango, unde copiii angolezi primeau educație și hrană.

Atunci, în 1996, la Lubango, cunoșteam un ofițer roman, observator al României din partea ONU, pe căpitanul @Nicolae Ionel Ciucă.

De la primul salut militaresc și prima strângere de mână, am simțit jovialitatea, bunătatea, dar mai ales empatia pe care o transmite, copiilor angolezi li se citea bucuria în ochi, aceștia fiind acaparați de apropierea ofițerului român, de modul de interacțiune al căpitanului de atunci, Nicolae CIUCĂ.

Fiind în preajma dânsului, simțeam încrederea pe care o transmitea, calitățile de lider pe care le avea pe baza empatiei și a profesionalismului, în jurul dânsului militarii se simțeau în siguranță dând încredere echipei.

Principiile militare de patriotism, de devotament, de loialitate, de onestitate, de corectitudine au fost motivele care au stat și stau la baza relației de prietenie și respect, așa cum este descrisă ,,prietenia virtuoasă” de marele filozof grec Aristotel, care spune că ,,se bazează pe recunoașterea reciprocă a meritelor pe care toată lumea le apreciază, fiind nevoie de timp pentru a fi construită” și nu pe beneficii efemere”, a scris Lucian Florea pe Facebook.