IMM-urile nu susţin trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat

Sondajul a fost realizat sub forma unui sondaj derulat prin intermediul site-ului propriu. Respondenţii, în număr de 748, sunt: 37,7% microîntreprinderi, 20,8% întreprinderi mici 17,5% întreprinderi mijlocii, 13,1% întreprinderi mari şi 10,9% alte forme juridice.

„Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative se face prin aplicarea Testului IMM. Analizele de impact şi testul IMM trebuie să vizeze întregul pachet de modificări legislative, în contextul în care începând cu 1 ianuarie 2018 se vor aplica concomitent mai multe reforme”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, care afirmă că măsura este făcută în grabă.

Acesta spune că există şi elemente pozitive în această măsură, de exemplu simplificarea plăţilor, însă aceste elemente trebuie pregătite, comunicate şi asimilate în timp.

„Trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale şi economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact şi testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit căreia iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, spun oficialii CNIPMMR.

Alte articole

Cine sunt angajații din România care sunt obligați să-și ia concediu până pe 30 iunie 2025. Este LEGE!

Supliment de 3.000 de lei pentru tineri la primul loc de muncă! Pașii pe care trebuie să-i urmeze viitori angajați

La începutul anului viitor se vor aplica concomitent mai multe reforme: trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat; instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% în sarcina angajatorului; reducerea impozitului de la 16% la 10%; eliminarea deducerii personale pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei; creşterea salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei; creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro (în prezent, IMM din această categorie plătind impozit de 16% pe profit) şi includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfaşoară activităţi exceptate în prezent.

Reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri spun că este totodată necesară respectarea principiilor fiscalităţii, iar contribuabilii trebuie informaţi legat de modificarea/completarea Codului fiscal „prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”, precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure „stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii”, „pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”.

Conducerea CNIPMMR arată că trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat – aşa cum este prevăzut în proiectul OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în pe 26 octombrie pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice – va avea efecte directe asupra angajatorilor şi salariaţilor: creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri cu 0,5%; creşterea birocraţiei pentru angajator, prin încheierea de acte adiţionale la toate contractele individuale de muncă; creşterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice; eliminarea destinaţiei precise a unor fonduri (garantare pentru plata creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale), „contribuţia asiguratoare pentru muncă de 2,25% virându-se la bugetul de stat şi acoperind de fapt deficitul bugetar”.

Reprezentanţii Consiliului afirmă că excedentul mare prevăzut pentru 2017 la fondurile speciale de asigurări (Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale, asigurari de somaj) impunea reducerea contributiilor angajatorilor la aceste fonduri, nefiind justificată stabilirea valorii contribuţiei asiguratoare pentru muncă la 2,25% în sarcina angajatorului.

„De asemenea, pentru atragerea investiţiilor totalul contribuţiilor obligatorii ar trebui să fie în România sub media de la nivel european (36,92%), şi nu cu peste 1,82% mai mare decât această medie: media contribuţiilor sociale suportate de angajator în UE este de 23,57%, comparativ cu minim 22,75% în România în prezent, care va deveni 2,25% începând cu 1 ianuarie 2018”, adaugă oficialii CNIPMMR.

În plus, media contribuţiilor sociale suportate de salariat în UE este de 13,35%, comparativ cu 16,5 în România, care va deveni 36,5% începând cu 1 ianaurie 2018, pentru condiţii normale de muncă.

Legat de sondajul făcut de CNIPMMR în rândul IMM-urilor, cele mai importante efecte pozitive considerate de către respondenţii că vor genera odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat, au fost: pentru bugetul de stat – cresc veniturile bugetare ca urmare a creşterii salariilor, amenzilor, etc. (50%), niciun efect pozitiv (39%), salariaţii vor cunoaşte toate cheltuielile salariale ale angajatorului privind postul ocupat (11%).

De asemenea, 84,3% dintre respondenţi consideră că trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat va avea efecte negative.

Printre efectele negative considerate de respondenţi că vor considerate odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat, au fost menţionate: creşterea birocraţiei pentru angajator, prin încheierea de acte adiţionale la toate contractele individuale de muncă (69,6%), scăderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), creşterea amenzilor ca urmare a creşterii salariului minim (59,7%), creşterea fiscalităţii asupra unor categorii de contribuabili (PFA, pentru drepturile de autor, veniturile din chirii, etc.) (48,3%), altele (10%).

Întrebaţi dacă sunt de acord cu introducerea unei taxe de 2% din fondul de salarii plătit de angajator, 98% au menţionat că nu sunt de acord.