Impactul celui mai radical proiect anti-tutun: Scăderea cu 40 la sută a taxelor plătite la buget de sectorul tutunului

Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) și Academia de Studii Economice (ASE) au realizat o analiză de impact a propunerii legislative înregistrată la Camera Deputaților cu nr. PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun. Propunerea a fost redactată de reprezentanți ai societății civile, într-o „formă radicală”, așa cum a declarat public însuși inițiatorul care a preluat-o și depus-o în Parlament, fără a fi însoțită de o analiză de impact. 

Propunerea legislativă menționată stabilește ca țigaretele să fie expuse doar în circa 200 de unități economice în care s-ar comercializa exclusiv produse din tutun (potrivit codului CAEN), în detrimentul altor peste 130.500 magazine care comercializează și produse din tutun pe lângă alte bunuri.  

Ca urmare a introducerii de noi restricții pe piața legală a produselor din tutun, analiza de impact arată o posibilă scădere cu 40% pe termen scurt a taxelor plătite de industrie, iar pe termen lung cu 23% (graficul 1 – Impactul asupra impozitelor plătite de sectorul tutunului).

Conform diferitelor scenarii analizate, după aplicarea în România a restricțiilor incluse în propunerea legislativă, cifra de afaceri în retail s-ar reduce într-o primă instanță cu 20%, iar pe termen lung cu 10%.(graficul 2 – Impactul asupra cifrei de afaceri retail)

Alte articole

Unde se plătește cea mai mare taxă de salubrizare din România. Taxa de gunoi poate ajunge și la 1.000 de lei

Vești bune pentru șoferi. O taxă cotroversată a fost suspendată de Tribunal

Reglementări excesive, contrabanda și comerțul ilegal cresc, obiectivul declarat al proiectului de lege ratat

Ascunderea pachetelor legale deschide perspectiva vânzării de sub tejghea a țigaretelor de contrabandă, mai ales în magazinele de cartier, în orașele mici și în mediul rural (cum deja se întâmplă în multe magazine, potrivit comunicărilor autorităților preluate de presă). De asemenea, vânzarea restricționată la magazinele specializate, așadar limitarea drastică a comerțului legal va încuraja comerțul ilegal. România are cea mai întinsă graniță externă a UE, după Finlanda, unde frontiera externă se află în zone nordice, greu accesibile. În plus, România se învecinează cu țări cu regim diferit de taxare, unde un pachet de țigarete e și de 3-4 ori mai ieftin: Moldova, care include Transnistria – zonă gri unde legea nu se aplică, Ucraina și Serbia. 

Estimările INACO și ASE arată că aplicarea unor astfel de prevederi ar determina pe termen scurt o creștere a pieței negre până la nivelul de peste 36% din totalul consumului, așa cum s-a întâmplat în 2010 când s-a recurs la supra-taxare – acciza a fost mărită cu 50% în mai puțin de un an. Pierderile bugetare înregistrate la un astfel de nivel al comerțului ilegal s-ar ridica la circa un miliard și jumătate de euro, dat fiind că acciza, TVA și alte taxe reprezintă circa 80% din prețul unui pachet de țigarete, produsul fiind cel mai taxat la ora actuală în România. 

PL-x 587/2019 își propune, de asemenea, să asimileze vapatul fumatului și să pună semnul egalității între produsele din tutun care ard (țigaretele, țigările de foi, tutunul de rulat etc.) și cele care încălzesc tutunul și/sau emit vapori. Interzicerea vapatului în spații publice va genera și mai multe probleme pentru HORECA decât există în prezent, mai ales după perioada de criză generată de Covid-19.

Potrivit cercetării menționate, în HORECA, cifra de afaceri s-ar diminua pe termen scurt cu 15%, iar pe termen lung cu 10%. (graficul 3 – Impactul asupra cifrei de afaceri HORECA)

Din punct de vedere macro-economic, analiza relevă un declin al PIB cu 0,26% pe termen scurt și de aproape 0,85%, pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere între 2,5 – 8 miliarde de lei. (graficul 4 – Impactul indirect al diferitelor scenarii asupra PIB)

Statul își reduce astfel sursele de finanțare, generează presiune asupra deficitelor bugetare și riscă să împingă România și mai mult pe calea supra-îndatorării, decontată prin taxele plătite tot de generațiile viitoare.

În concluzie, autorii analizei de impact – Cristian Păun, Radu Mușetescu, Andreea Paul, Anca Tamaș și Ioana Enache – recomandă aplicarea eficientă a reglementărilor deja existente, pentru evitarea acestor scenarii pe care inițiatorii propunerii legislative nu le-au luat în calcul. Este dovedit că acolo unde legislațiile sunt respectate, fie acestea mai lejere sau mai aspre, obiectivele declarate sunt atinse. Centrarea politicilor publice pe educație este recomandabilă ca politică publică cu rezultate în practică pentru diminuarea efectelor nocive ale fumatului.  

Scenariile relevate mai sus au la bază contribuția industriei tutunului la economie, precum și cea a sectoarelor conexe și pornesc de la ipoteza aplicării propunerii de lege analizat pe termen lung (scenariul 1), pe termen scurt (scenariul 2), neadoptarea acestuia și dezvoltarea inerțială a acestui sector (scenariul 3), promovarea de măsuri care să liberalizeze piața acestor produse pe termen scurt (scenariul 4) și pe termen lung (scenariul 5). 

Industria tutunului este unul dintre cele mai importante vehicule fiscale ale economiei românești, cu o pondere a taxelor plătite anual situată între 2,1% și 1,7% în PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri (conform datelor publice ale autorităților și ale companiilor legale de profil). Numărul angajaților direcți în sector este de 8.400 persoane.

Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, iar tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro. Conform Eurostat, România este al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia.

Analiza este realizată pe baza datelor disponibile la momentul redactării, și anume din anul 2018. Datele aferente anului 2019 confirmă trendul identificat. Cifra de afaceri a industriei în 2019 se ridică la aproape 21 miliarde de lei, în creștere cu 17,3% față de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe și impozite, adică aproape 17 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro).