În conformitate cu noul Cod fiscal intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, impozitul pe clădirile deținute de persoane fizice nu se va mai stabili în funcție de calitatea de proprietar persoană fizică ci în funcție de scopul utilizării clădirii respective - de locuinţă (destinatie rezidenţială), în scop economic: sedii de societate sau sediu social pentru PFA, cabinete etc (destinaţie nerezidenţială) sau locuinţă şi, în acelaşi timp, sediu social (destinaţie mixtă) -, ceea ce, potrivit unor calcule realizate de consultanți fiscali, presupune că impozitele datorate de persoanele care folosesc locuințele drept sedii de firme vor creşte în acest an chiar şi de 25 de ori, în comparaţie cu 2015.
Proprietarii persoane fizice ai imobilelor în care sunt înregistrate sedii sociale vor trebui ca până la 31 mai 2016 să depună la direcţiile de specialitate ale primăriilor o declaraţie de impunere (formularul ITL 001) privind destinaţia clădirii. Pe baza acestei declaraţii autorităţile vor calcula impozitul datorat.
Pe 5 aprilie 2016, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat un "Ghid ilustrativ privind plata impozitului pe clădiri" în scopul de a clarifica situaţia persoanelor ce deţin imobile folosite cu dublu scop - locuinţă şi sediu social. Acest ghid vine în sprijinul contribuabililor cu o serie de informaţii lămuritoare, cu exemple concrete ale posibilelor situaţii întâlnite în practică, dar şi cu simulări de calcul.
Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
Potrivit Codului fiscal, impozitul pentru clădirile nerezidenţiale ai căror proprietari sunt persoane fizice se calculează aplicându-se o cotă cuprinsă între 0,2-1,3%. Cota se aplică în funcţie de decizia consiliului local care are în vedere următoarele aspecte: valoarea finală a lucrărilor de construcţie realizate în perioada anilor 2011-2015, aşadar în ultimii 5 ani anteriori anului 2016 la care ne raportăm ca şi an de referinţă; valoarea care rezultă din raportul întocmit de un evaluator în perioada de timp menţionată anterior; şi valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în situaţia clădirilor dobândite în ultimii 5 ani.
Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice
Există situaţii în care se pot delimita suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial şi situaţii în care aceste suprafeţe nu se pot identifica separat.
În prima situaţie, atunci când suprafeţele se pot identifica separat, impozitul total datorat reprezintă rezultatul însumării impozitului datorat pentru suprafața folosită în scop rezidențial (calculat conform art. 457 din Codul fiscal), cu impozitul datorat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial (calculat conform art. 458 din Codul fiscal).
În cea de a doua situaţie, atunci când suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu se pot delimita, se procedează după cum urmează:
- modul de calcul al impozitului este similar cu cel pentru clădiri folosite ȋn scop nerezidenţial atunci când este înregistrat un domiciliu fiscal la adresa la care se desfășoară o activitate economică, iar cheltuielile cu utilitățile reprezintă responsabilitatea persoanei care desfășoară această activitate.
- modul de calcul al impozitului este similar cu cel pentru clădiri folosite ȋn scop rezidenţial atunci când este înregistrat un domiciliu fiscal la adresa la care se desfășoară o activitate economică, iar cheltuielile cu utilitățile nu reprezintă responsabilitatea persoanei care desfășoară această activitate.
- modul de calcul al impozitului în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică este similar cu acela în care se calculează impozitul pentru clădirea utilizată ȋn scop rezidenţial. Se poate da exemplul persoanelor autorizate care desfăşoară o activitate doar la sediiile clienţilor pe care îi au.
Articol oferit de ACTE FIRMA.
facebook
twitter
