Impozite plătite „pe genunche”. Cum a decis fostul ministru Liviu Pop să sancţioneze statul hulpav

Sfaturi „economice” oferite public, pe contul său de socializare, de fostul ministru al Educației, Liviu Pop. El a preferat ca banii datorați la bugetul local ca impozit pe casă și teren să îi depună într-un cont de economii la bancă.

Guvernul justifică noile taxe. Ce spune Ilie Bolojan despre impozitele pe proprietate: „Reprezintă aproximativ 0,55% din PIB-ul României”

Spune că își va plăti dările la stat, cu penalitățile de rigoare, dar la final de an, atunci când dobânda obținută de la bancă va depăși chiar penalitățile pentru întârzierea la plată: „Legat de impozitul pe casă și terenul din Vișeu de Jos – am depus deja toată suma de 545 de lei la bancă. Până la termenul din 29 decembrie va acumula dobândă care, culmea, va fi mai mare decât penalitatea! Comunitatea nu are nicio vină de majorare, ci decizia Guvernului. Mulțumesc tuturor pentru înțelegere și răbdare – Vișeu de Jos rămâne mereu în inima mea! Pentru cei fricoși, puneți banii de impozit la bancă până în 31 martie și achitați atunci. Pentru «analiștii economici», am luat de 500 de lei acțiuni și la Banca Transilvania și la Transgaz. Vedem în 29 decembrie”, a explicat Liviu Pop, fost ministru al Educației.

DOCUMENTUL austerităţii. Guvernul taie salariile, urmează concedieri masive, concursuri pe post şi indicatori de performanţă. Apare „lista ruşinii” şi se dublează alte impozite

Alte articole

Ce părere au foștii miniștri de finanțe de noile impozite locale: „Nu cred că scopul pentru care au făcut aceste majorări va fi atins” / „Statul ia de la unii, ia de la populație și își dă singur” / „Nu ai voie să crești impozitele pe locuințe”

Impozite mai mari pe locuințe pentru români din 2026. Premierul Bolojan: Va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale care nu ajunge la salarii

Problema este că depozitele bancare din România oferă dobânzi care, în contextul inflației ridicate din 2026, adesea nu reușesc să acopere rata reală a scumpirilor, rezultând un randament real negativ (puterea de cumpărare scade) sau un câștig real minim, chiar și după calculul impozitului de 16% pe dobândă.

Taxele și impozitele locale au crescut în 2026 în marile orașe din România, pe fondul noilor valori impozabile introduse prin Codul Fiscal.

De la București la Cluj-Napoca, Iași și Brașov, autoritățile locale anunță majorări care se vor reflecta direct în sumele plătite de proprietari și șoferi.

După deciziile adoptate la finalul anului de consiliile locale, anul 2026 începe cu taxe mai mari pentru milioane de români. Creșterea valorilor impozabile pentru clădiri și terenuri, precum și ajustarea unor cote de impozitare, determină scumpiri generalizate ale impozitelor locale, chiar și în localitățile unde primăriile susțin că au aplicat doar pragul minim prevăzut de lege.

Primarii de municipii au calculat o creștere a impozitelor de 80%, dar în funcție de vechimea locuinței, în unele cazuri va fi o dublare sau chiar triplare față de 2025.

INS: Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 a fost 9,7%, comparativ cu luna decembrie 2024. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult, cu aproape 61%

Rata anuală a inflaţiei, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024, a fost 9,7%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna noiembrie 2025, rata anuală a inflaţiei a fost 9,8%, comparativ cu luna noiembrie 2024.

”Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,23%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 6,8%.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,37% faţă de noiembrie 2025. La această categorie, cel mai  mult s-au scumpit cacao şi cafeaua, cu 24,67%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 2,64%, faţă de noiembrie 2025. Cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu -11%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu -0,79% faţă de noiembrie 2025.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,08%, faţă de noiembrie 2025. Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, în timp ce categoria ”energie electrică, gaze şi încălzire centrală” s-a scumpit cu 37,54%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,62%, faţă de noiembrie 2025.

Serviciile s-au scumpit cu 11%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,28%, faţă de noiembrie 2025. Transportul CFR s-a scumpit cel mai mult, cu 24,40%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 9,79%, faţă de noiembrie 2025.