Impozitele pe terenurile agricole au explodat. Fermierii se mobilizează pentru procese colective după noile reguli fiscale

Impozitul pe teren a devenit, la începutul acestui an, un subiect fierbinte în mediul agricol, după ce fermierii care au încercat să își achite taxele locale au constatat valori semnificativ mai mari față de anul precedent. Noile sume sunt rezultatul modificărilor aduse de al doilea pachet de măsuri fiscale, care a schimbat substanțial baza de impozitare pentru proprietăți, inclusiv pentru terenurile agricole.

Primele semnale au venit din județe cu activitate agricolă intensă. În localitatea Pecica, din județul Arad, un fermier a transmis că impozitul pe hectar a crescut de la 140 de lei la 260 de lei. Diferențe similare au fost raportate și în județul Galați, unde un agricultor care deține terenuri în satele Moscu și Umbrărești, aparținând orașului Târgu Bujor, a constatat că impozitul pentru terenurile din extravilan a crescut de la aproximativ 60 de lei la 236 de lei pe hectar, iar pentru intravilan de la 110 lei la 236 de lei pe hectar pe an.

Citește și: O țară din UE reduce semnificativ taxele pentru tineri și familii. Cine este scutit de impozitul pe venit la final de zi

În multe localități, fermierii nu au reușit încă să afle valoarea exactă a impozitului datorat. Numeroase primării au anunțat că actualizarea completă a sistemelor va fi realizată abia după reluarea programului normal de lucru, începând cu 8 ianuarie.

Alte articole

Pensionară revoltată de cât are de plătit la impozit. Reacția ei a devenit virală: ”Arză-v-ar focul să vă ardă pe toți”

Manuela Hărăbor a luat foc după ce a văzut cât are de plătit la impozit. Actrița îl amenință pe Bolojan că nu-și va plăti taxele: ”Să nu vă bazați pe contribuția mea”

Pe acest fond, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat inițierea a două tipuri de procese colective împotriva impozitelor majorate, demersuri care vizează atât persoane fizice, cât și categorii profesionale afectate direct de noile grile fiscale.

Potrivit explicațiilor oferite, fermierii pot face parte din aceste acțiuni în instanță, întrucât impozitul pe teren agricol și pe alte imobile utilizate în producția agricolă a fost majorat semnificativ. Noile valori stabilite de ANAF duc, în multe cazuri, la dublarea obligațiilor fiscale, cu impact direct asupra sustenabilității exploatațiilor agricole.

Cum se calculează impozitul pe terenurile agricole

Pachetul 2 de măsuri fiscale prevede majorări importante ale bazei de impozitare pentru terenurile agricole, în unele cazuri chiar de până la trei ori. De exemplu, pentru terenurile din categoria A, baza de impozitare a crescut de la 28 de lei pe hectar la 75 de lei pe hectar. Impozitul se calculează în continuare conform Codului Fiscal, prin înmulțirea suprafeței cu valoarea corespunzătoare categoriei de folosință, la care se aplică un coeficient de corecție în funcție de rangul localității.

Pentru terenurile agricole din extravilan, considerate principalul mijloc de producție, creșterea bazei de calcul este de aproximativ 140%, de la valori cuprinse între 42–50 de lei la 112–134 de lei. În intravilan, valorile diferă în funcție de categoria de folosință:

• categoria A: de la 28 la 75 lei/ha
• categoria B: de la 21 la 56 lei/ha
• categoria C: de la 19 la 51 lei/ha
• categoria D: de la 15 la 41 lei/ha

Aceste valori sunt ulterior ajustate prin coeficientul de corecție al fiecărei localități.

Citește și: Taxe şi impozite 2026. Anunţ oficial, încasările încep de joi, 8 ianuarie, nimeni nu scapă de „fonciirea” de tip nou

În paralel, Codul Fiscal menține anumite scutiri și excepții de la plata impozitului pe teren, care rămân în vigoare și în 2026.

Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

a) terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice sau agrement;

b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;

d) terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor;

e) terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și terenurile utilizate de către creșe;

f) terenurile utilizate de unitățile sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

g) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară;

h) terenurile folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

i) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. și Compania Națională de Investiții Rutiere S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile ocupate de piste și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

j) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum și cele ale metroului;

k) terenurile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

l) terenurile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

m) terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;

n) terenurile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;

o) terenurile aferente clădirilor noi realizate ca parte a unor proiecte investiționale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării și logisticii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepția finală a clădirii potrivit procesului-verbal de recepție întocmit la terminarea lucrărilor, în condițiile legii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepția și cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; activitățile ce intră sub incidența prevederii se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentului cod;

p) terenul aferent clădirii de domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

q) terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război.