În lipsa unui lift, justiţiabilii cu dizabilităţi sunt DUŞI PE BRAŢE la Curtea de Apel Alba Iulia

Imobilul în care funcţionează Consiliul Judeţean (CJ) Alba, Instituţia Prefectului şi Curtea de Apel (CA) Alba Iulia, o clădire veche de un secol, nu dispune de un lift, astfel încât persoanele cu dizabilităţi care sunt nevoite să se prezinte în faţa instanţei nu pot accede decât cu ajutor, uneori acordat chiar de către angajaţii instituţiilor menţionate sau al jandarmilor care păzesc obiectivul.

25 oct. 2013, 19:40
În lipsa unui lift, justiţiabilii cu dizabilităţi sunt DUŞI PE BRAŢE la Curtea de Apel Alba Iulia

Purtătorul de cuvânt al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean a declarat, vineri, pentru Agerpres, că atunci când situaţia o impune, cetăţenii care se deplasează cu ajutorul unui cărucior sunt ajutaţi, purtaţi chiar pe braţe dacă este nevoie, de asistenţii personali şi de angajaţii instanţei, pentru a ajunge la etajul al doilea al clădirii unde se află sălile de judecată.

O soluţie ar fi montarea unor lifturi, pentru care s-au realizat studiile necesare, dar nu s-au alocat şi bani în acest sens.

Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, Adriana Petraşcu a menţionat, vineri, într-o conferinţă de presă, că investiţia s-ar ridica la circa 70.000 de euro pentru două lifturi exterioare, câte unul pentru fiecare curte interioară a imobilului.

„Clădirea ar fi mult mai funcţională dacă am reuşi ca în curţile interioare să se facă aceste lifturi. Sunt persoane cu dizabilităţi care nu pot ajunge la proces”, a afirmat magistratul, care as spus că speră ca, la anul, Ministerul Justiţiei să aloce fondurile necesare.

Palatul Administrativ din Alba Iulia a trecut, în urmă cu trei ani, din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în cea a Ministerului Justiţiei. Pe termen lung, reprezentanţii instanţei îşi doresc ca Palatul Administrativ să redevină Palatul Justiţiei, în care compartimentele destinate publicului să fie uşor accesibile, iar personalul instanţei să beneficieze de spaţiul necesar desfăşurării activităţii în condiţii optime.

„Nu mi se pare corect ca intrarea tuturor justiţiabililor şi a restului participanţilor să se facă pe uşa din spate”, a declarat preşedintele instanţei, cu referire la faptul că accesul pentru Curtea de Apel se face prin uşa din spatele clădirii, prin faţă intrând cei care doresc să ajungă la CJ sau la Prefectură.

Citeşte şi Persoanele cu dizabilităţi din Capitală, ajutate să intre pe piaţa muncii

Petraşcu a mai spus că nu sunt săli pentru mediatori, pentru avocaţi, existând însă posibilitatea amenajării acestora la parter, acolo unde, în prezent, funcţionează CJ. Tot la parter ar putea fi mutată secţia de contencios administrativ, de la judecători, grefieri, sală de judecată, dar şi compartimentele de relaţii cu publicul, arhivă, registratură.

„Eu sper că în final toată clădirea va fi a instanţei”, a spus preşedintele Curţii de Apel.

Adriana Petraşcu a menţionat că, fiind un monument istoric, imobilul ar putea fi inclus de către minister într-un program cu fonduri europene, pentru reparaţii capitale.

CJ Alba estimează că, în prima jumătate a anului viitor, s-ar putea muta din birourile pe care le ocupă în prezent la parterul clădirii.

CA Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1993, iar circumscripţia cuprinde trei judeţe: Alba, Hunedoara şi Sibiu. În fiecare reşedinţă de judeţ funcţionează câte un tribunal, iar în cadrul celor trei judeţe funcţionează 16 judecătorii, cu competenţă generală.

În conformitate cu o hotărâre de guvern, Instituţia Prefectului şi CJ Alba îşi vor desfăşura în continuarea activitatea în actualele spaţii, care vor rămâne în folosinţa exclusivă a acestora. Instituţia Prefectului ocupă o suprafaţă totală de peste 2.000 de metri pătraţi, la subsol, parter şi etajul I, iar CJ, peste 1.900 de metri pătraţi.

Curtea de Apel îşi desfăşoară activitatea la etajul al II-lea, pe aproximativ 1.500 de metri pătraţi. Terenul aferent clădirii este de 1.790 de metri pătraţi.

În urmă cu peste un deceniu, Palatul Administrativ a făcut obiectul unui litigiu între Prefectură şi Consiliul Judeţean, pe de o parte, şi Ministerul de Justiţie, prin Curtea de Apel Alba Iulia, pe de altă parte. La vremea respectivă, Ministerul de Justiţie a solicitat evacuarea din Palat a celor două instituţii, precum şi acordarea dreptului de administrare asupra clădirii.

Ministerul Justiţiei şi-a motivat cererile prin faptul că imobilul, construit înaintea primului război mondial, în timpul Imperiului Austro-Ungar, a fost „încă de la edificarea sa, destinat activităţii organelor de justiţie”, în el funcţionând în prima jumătate a secolului trecut, Tribunalul, Parchetul, Judecătoria şi o închisoare.

În apel, Ministerul Justiţiei a renunţat însă la judecată.

Imobilul a fost ridicat pe un teren donat de Consiliul comunei urbane Alba Iulia, la începutul secolului al XX-lea. În 1968, clădirea a fost preluată de fostul Sfat Popular al raionului Alba, găzduind sediul fostului Comitet Judeţean de Partid.

După 1989, s-au întabulat succesiv Primăria Alba Iulia, Consiliul Judeţean şi Prefectura, ultimei fiindu-i conferit dreptul de administrare în temeiul unei hotărâri de guvern în anul 1994.

Citeşte şi GAFĂ INCREDIBILĂ. Au uitat să instaleze un lucru ESENŢIAL într-o clădire cu 47 de etaje