În urmă cu aproape 100 de ani, România a dat Rusiei 90 de tone de aur. Cum vrea să le recupereze acum: „Este o datorie morală”

Într-o intervenție la posul public de televiziune polonez TVPWorld, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu, a vorbit despre chestiunea Tezaurului României, nerecuperat de la Rusia. Acesta a spus că s-au încercat toate căile posibile de negociere, însă URSS și, ulterior, Rusia, au ignorat această datorie. În prezent, valoarea Tezaurului se ridică la 8 miliarde de euro.

În decembrie 1916, România se afla în criză. La câteva luni după ce a intrat în Primul Război Mondial de partea aliaților – Rusia, Franța și Marea Britanie –, regatul se afla în pragul prăpastiei: trupele germane, sprijinite de aliații lor austro-ungari, otomani și bulgari, au ocupat Bucureștiul. Guvernul României, familia regală și instituțiile cheie ale țării s-au retras, îndreptându-se spre est, către Iași. Însă, oficialii se simțeau în pericol, așa că au decis că obiectele de valoare ale națiunii trebuiau trimise dincolo de granițe.

Astfel, a fost semnat un acord cu Rusia, iar două trenuri au transportat artefactele culturale neprețuite ale României, bijuteriile regale și, cel mai important, 91,5 tone de aur din rezervele băncii naționale, pentru a fi păstrate în siguranță. Însă, aurul nu a fost niciodată returnat, rămânând în seifurile rusești pe parcursul comunismului și al Războiului Rece.

Citește și: A 10-a ediție a titlurilor de stat TEZAUR a fost lansată. Noile dobânzi ajung până la 7,85% și sunt neimpozabile

Alte articole

România pregăteşte lansarea programului „Golden Visa” pentru străini. Ce condiţii trebuie îndeplinite

AUR sesizează Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private: Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III

„Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, a declarat Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc, pentru TVP World.

„Nu am uitat și nu am cedat în această luptă”.

„Am încercat toate căile posibile de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au ignorat această datorie.”, a mai spus acesta.

Două trenuri încărcate cu comori românești au fost transportate la Moscova, primul în decembrie 1916, iar al doilea în august 1917. Au fost semnate declarații și inventare între BNR și Banca Națională a Rusiei, care confirmau că obiectele de valoare aparțineau României, dar apoi a venit Revoluția din octombrie.

Preluând puterea în Rusia la finalul anului 1917, bolșevicii lui Vladimir Lenin au răsturnat ordinea mondială, scoțând Rusia din război și instituind o formă de guvernare cu totul nouă, semănând teroarea în regatele și imperiile care încă mai rezistau la începutul secolului al XX-lea.

Pentru conducătorii României, Rusia nu mai reprezenta un aliat, iar noul regim de la Moscova a confiscat aurul și comorile, spunându-se că Lenin a promis să le înapoieze „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”.

Recuperarea tezaurului în valoare de 8 miliarde de euro, o datorie morală

România estimează că Tezaurul de aur valorează în prezent aproximativ 8 miliarde de euro. De la Lenin la Stalin, la Elțîn și Putin: liderii de la București, chiar și în perioada comunistă, au încercat să determine Kremlinul să se implice în această problemă.

Aceștia au avut un oarecare succes, majoritatea artefactelor istorice fiind returnate în 1935 și 1956, însă nu și rezervele de aur.

„De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau „explicații”, spune Păunescu, „cum ar fi că comoara fusese deja returnată… că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece s-a reunificat cu Basarabia în 1918 sau că Franța sau Germania au luat acest aur din Rusia după Primul Război Mondial”.

„Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic.”, a mai spus Păunescu.

Semnarea tratatului din 2003

În anul 2003 Rusia și România au semnat un tratat care a dus la crearea unei comisii care să examineze această problemă, alături de alte puncte istorice controversate. Specialiștii din Rusia au avut ocazia de a insepcta acordul vechi de un secol și inventarul păstrat în arhivele băncii românești și, potrivit BNR, au confirmat că acestea sunt autentice.

„Dar ei au susținut că ar trebui să verifice originalele similare ale părții ruse, din arhivele ruse”, a spus Păunescu, potrivit Digi24.

Având în vedere că războiul din Ucraina a zguduit piața globală, negocierile cu Risa sunt acum suspendate. Asta, în ciuda existenței continue a comisiei.

Unii români, însă, continuă să insiste. Eugen Tomac, europarlamentar conservator, a prezentat în urmă cu un an o moțiune în Parlamentul European, solicitând Rusiei să restituie aurul. Moțiunea a fost adoptată cu sprijinul tuturor partidelor, menționează TVPWorld.

„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, solicită în mod explicit restituirea integrală a Tezaurului românesc”, a declarat Tomac pentru TVP World, adăugând că speră ca acest subiect să fie „pe agenda diplomatică a UE” dacă relațiile cu Rusia vor fi restabilite.

Una dintre soluțiile discutate este utilizarea activelor rusești înghețate, averi confiscate de statele europene ca răspuns la invazia Ucrainei pentru a rambursa României aurul pierdut. Utilizarea resurselor confiscate este plină de capcane juridice chiar și în cazul Ucrainei, guvernele folosind până acum doar dobânzi acumulate din aceste active pentru a susține eforturile de război ale Kievului, lăsând averea intactă.

Totuși, Păunescu afirmă că utilizarea activelor înghețate într-o formă sau alta ar putea reprezenta o opțiune.

„Rusia se află în prezent într-un război hibrid nedeclarat cu UE, astfel încât nu pot avea loc negocieri sau discuții”, a spus el.

„Activele rusești înghețate în UE sunt, prin urmare, o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea făcută României acum peste 100 de ani.”, a mai adăugat acesta.

Poziția MAE privind recuperarea tezaurului

Întrebat despre poziția sa, Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat pentru TVP World că „deocamdată, România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte de valoare depozitate la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin intermediul mecanismelor existente”.

Acest lucru înseamnă continuarea activității comisiei care se ocupă de această problemă din anul 2003.

„Comisia, care include reprezentanți ai celor două părți cu expertiză relevantă, nu și-a finalizat încă activitatea.”

„Reuniunile comisiei au fost întrerupte după începerea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar intenția părții române este de a le relua odată ce situația politică o va permite.”

Indiferent de mijloace, obiectivul final este eliminarea sentimentului de nedreptate.

„Pentru noi, nu este vorba doar de valoarea enormă a aurului. Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională”, a spus Tomac.

„România are datoria morală și legală de a nu renunța la ceea ce îi aparține.”

Citește și: Cum sunt calculate dobânzile la Fidelis și Tezaur. Șeful Trezoreriei explică: „Pornește de la maturitatea scurtă, ne uităm unde este curba de randament”