ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI: LEACURI din bătrâni. Iată ce NU TREBUIE să faci în această zi

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI: Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte în ziua de 14 septembrie cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Credincioşii nu au voi să mănânce de dulce în această zi, scrie libertatea.ro.

Pentru că e un moment de pocăinţă, în această zi mare se ţine de preferat post negru. Cel ce se roagă şi ţine post negru se vindecă de boli.

Citeşte şi ÎNALTAREA SFINTEI CRUCI: De ce purtăm la gât simbolul SFINTEI CRUCI

Ziua Crucii este considerată dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep sa se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Citeşte şi CALENDAR ORTODOX: Înălţarea Sfintei Cruci

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Alte articole

Calendar ortodox 11 august 2025. Sărbătoare mare, în prima zi din săptămână. Este prăznuit Sfântul ocrotitor al Olteniei!

Calendar ortodox 10 august 2025. Cine își sărbătorește ziua de nume în această zi

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Citeşte şi INALTAREA SFINTEI CRUCI 2014: De ce nu se mănâncă usturoi de ZIUA CRUCII

Tot în această zi, în Bucovina, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Legenda spune că mama împăratului Constantin, Elena, a găsit crucea la Ierusalim şi a împărţit bucăţi din acel lemn sfânt liderilor religioşi din Ierusalim, Roma şi Constantinopol. Multe biserici susţin că posedă relicve din aşa-zisa „cruce adevărată”, însă autenticitatea acelor obiecte nu este recunoscută de mulţi clerici şi cercetători. Teologul protestant John Calvin spunea: „Dacă toate bucăţile pe care am putea să le strângem (de la acele biserici, n.r.) ar fi adunate într-un singur loc, ar forma o grămadă mare cât o corabie”.

VEZI şi ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI: Tradiţii şi obiceiuri creştine