Încă o lovitură devastatoare pentru Iran. Șeful securității iraniene, Ali Larijani, a fost ucis într-un atac armat: „S-a alăturat lui Khamenei în adâncurile iadului”

”Ali Larijani a fost ţinta unei tentative de eliminare”, a transmis radiodifuziunea publică israeliană Kan. ”Rezultatele atacului sunt încă în curs de examinare”, a dezvăluit, la rândul său, postul N12. ”Ţintim elemente ale Gardienilor Revoluţiei şi aparatul represiv al regimului”, a precizat şeful Statul Major al armatei, generalul Eyal Zamir, citat într-un comunicat militar.

„Larijani și comandantul Basij au fost eliminați peste noapte și s-au alăturat șefului programului de anihilare, Khamenei, și tuturor membrilor eliminați ai axei răului, în adâncurile iadului”, a transmis ministrul Apărării, Israel Katz.

Vezi și După Iran, și Rusia avertizează România: „Occidentul a uitat că bomba atomică nu este o jucărie. Bucureștiul nu a învățat așa cum trebuie lecțiile trecutului”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Rezultate preventive semnificative au fost întregistrate în această noapte (de luni spre marţi), care pot influenţa rezultatul operaţiunilor şi obiectivele armatei israeliene”,  spus locotenent-generalul Eyal Zamir.

Alte articole

Un înalt oficial iranian îl demolează pe preşedintele SUA: „Problema cu Trump este că nu e destul de inteligent”

FOTO & VIDEO! Teheranul începe să semene cu Fâșia Gaza după bombardamentele SUA și ale Israelului! Distrugerile sunt masive, iar criza umanitară este de proporții epice

Iranul a declarat luni că forţele sale armate sunt hotărâte „să se apere atât timp cât va fi necesar” în războiul actual declanşat de SUA şi Israel, până când acestea două din urmă vor înţelege că nu îl pot ataca oricând doresc şi să înceteze apoi conflicul când situaţia le convine sau când întâmpină dificultăţi, relatează Agerpres.

„Forţele noastre armate şi poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înţelege că nu poate iniţia un război împotriva Iranului oricând doreşte şi să-l oprească atunci când îi convine”, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferinţă de presă. Acesta s-a referit astfel atât la războiul în desfăşurare cât şi la războiul de 12 zile declanşat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci şi Statele Unite printr-un bombardament asupra instalaţiilor nucleare subterane ale Iranului.

De asemenea, a insistat că Iranul nu va tolera ca „două regimuri malefice” (referindu-se la SUA şi Israel) să-i impună un război şi ulterior, când le convine situaţia sau când se confruntă cu dificultăţi logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.

„Agresorul, conform raţiunii, logicii şi dreptului internaţional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii şi ţării noastre periodic”, a explicat oficialul iranian, potrivit căruia războiul aflat în desfăşurare a fost „impus” Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.

El a avertizat asupra unor posibile „atacuri sub steag fals” desfăşurate de SUA şi Israel şi atribuite de aceste ţări Iranului. Forţele armate iraniene „declară cu onoare şi curaj fiecare ţintă pe care o atacă”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de agenţia DPA.

Citește și Trump, un nou delir imperialist: „O să iau Cuba, pot să fac ce vreau cu ea!”. Președintele SUA a anunțat că, după terminarea războiului cu Iran, va ataca Cuba, care e în blackout masiv! 10 milioane de oameni au rămas în beznă

Tot ieri, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat o dezbatere interactivă între statele membre şi raportorul său special privind situaţia drepturilor omului în Iran şi misiunea ONU de informare asupra evenimentelor din Iran, în contextul conflictului aflat în desfăşurare şi a reprimării protestelor antiguvernamentale care au avut loc în decembrie şi ianuarie.

Iranul a dat asigurări în faţa acestui consiliu că nu va ceda în faţa „agresiunii ilegale” a SUA şi Israelului, avertizând totodată că cetăţenii săi sunt în mare pericol din cauza atacurilor aeriene continue.

„Problema cea mai urgentă şi fundamentală care priveşte drepturile drepturilor omului în Iran este ameninţarea iminentă asupra a 90 de milioane de persoane, ale căror vieţi sunt în pericol imediat şi grav sub umbra unei agresiuni militare nechibzuite”, a explicat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, citat de AFP.

Acesta a îndemnat principalul organism al ONU pentru drepturile omului să se concentreze nu pe situaţia internă din Iran în urma protestelor recente, ci pe situaţia patrimoniului cultural al țării, ameninţat de bombardamentele americano-israeliene, şi pe uciderea copiilor pe băncile şcolilor, referindu-se la moartea a 165 de fete ucise în oraşul Minab după ce şcoala lor a fost lovită în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA şi Israel.

Războiul, pornit de Statele Unite şi Israel pe 28 februarie şi care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână. Conform Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate de atacuri cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari etc.

Iranul ripostează cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi SUA din Golf. Confruntat cu imposibilitatea de a câştiga o bătălie directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie.

În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, uşor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce Statele Unite încă ezită să recurgă la opţiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerţul mondial cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL).