Încă un dosar penal pentru tragedia din Apuseni. Vinovaţii riscă între 5 şi 25 de ani de închisoare

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat, miercuri, că în cazul accidentului aviatic din Apuseni din 20 ianuarie s-a început urmărirea penală şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu de către personalul aeronautic civil.

“În continuarea cercetărilor privind catastrofa aviatică, care a avut loc la data de 20.01.2014, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, prin ordonanţa din 17 februarie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi infracţiunea de nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât, în cauză, se efectuează urmărirea penală pentru următoarele infracţiuni:

- ucidere din culpă;

- vătămare corporală din culpă;

- neglijenţă în serviciu;

- neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;

- nerespectare măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă;

- art. 98 rap. la art. 110 din Codul aerian”, se arată în comunicatul PÎCCJ.

Articolul 98 din Codul aerian prevede că “Încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”

Articolul 110 prevede că “Dacă faptele prevăzute în prezentul capitol au avut ca urmare decesul uneia sau al mai multor persoane, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În 20 ianuarie, un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. În urma accidentului, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion şi-au pierdut viaţa, în timp ce patru medici şi copilotul au fost răniţi.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Citeşte şi Imagini EMOŢIONANTE cu Aura Ion. Cum era văzută de prieteni tânăra pierită în tragedia din Apuseni VIDEO

Ulterior, Parchetul ICCJ a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara că în cazul accidentului respectiv pot răspunde penal atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.

Citeşte şi Accidentul aviatic din Apuseni: Investigatori încearcă să afle dacă zona permitea emiterea semnalelor

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în 2 februarie, după şedinţa CSAT, că în ultima perioadă "s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni", că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament, şi nici dreptul legal.

Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce priveşte cererea de demitere a directorului Serviciului.

Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta şi discutată în şedinţa CSAT.

Citeşte şi Romaniţa Iovan, GEST EMOŢIONANT în memoria lui ADRIAN IOVAN faţă de toţi sătenii din Horea

Şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că, din puntul său de vedere, cuprins şi într-un raport al ministerului, este o "speculaţie" afirmaţia potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvenţa de 406 MHz şi putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.