De asemenea, pe lângă  începerea urmăririi penale faţă de Corneliu Silviu Moldoveanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, procurorii DNA au dispus extinderea urmării penale față de Dan Radu Rușanu, aflat în arest preventiv, la data faptelor președinte ASF. Ruşanu este acuzat de folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, pe lângă infracțiunile reținute anterior, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor.

S-a dispus schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de favorizarea făptuitorului în infracțiunea de favorizare a făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), precum și schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de influențarea declarațiilor în 11 infracțiuni de influențarea declarațiilor, aflate în concurs real.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Ministrul Justiției Alina Gorghiu intervine în cazul 2 Mai: ...

Citeşte şi Şefului ASF i s-a făcut rău în instanţă. Dan Radu Ruşanu a avut nevoie de îngrijiri medicale

În același dosar, procurorii au început urmărirea penală pentru complicitate față de Dan Odobescu, avocat suspendat de drept din cadrul Baroului București.

„Începând cu 28 ianuarie, după efectuarea, în prezenta cauză, a unor percheziții la cele trei sedii ale ASF din București și în contextul în care devenise notorie, ca urmare a comunicatelor oficiale ale DNA, punerea sub acuzare a suspectei Laura Chițoiu, director Direcția Avizări în ASF, a inculpatului Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul ASF, și a suspectului Călin Georgel, secretar general al ASF, sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și a unor infracțiuni de serviciu, Dan Radu Rușanu, la acea dată președinte al ASF, a impus, prin intermediul direcției resurse umane din cadrul ASF, aflată în subordonarea nemijlocită a președintelui ASF, unei părți semnificative a salariaților ASF semnarea unor angajamente de confidențialitate„, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres.

Potrivit acestor angajamente, angajații ASF erau obligați să respecte o procedură de furnizare a informațiilor cu caracter confidențial.

„Transmiterea acestor informații, de interes pentru o procedură judiciară, solicitate prin dispoziția procurorului sau a instanțelor, a fost condiționată de obținerea acordului scris al președintelui ASF. Astfel, în intervalul 28 — 31 ianuarie, au fost luate un număr de 39 de angajamente de acest tip unui număr de 39 de angajați ASF, iar începând cu 1 februarie au fost luate alte 11 asemenea angajamente unui număr de 11 salariați. Conform acestor angajamente, divulgarea unor date organelor de urmărire penală sau instanței de judecată fără aprobarea președintelui ASF putea fi sancționată cu desfacerea contractului de muncă, constituind abatere disciplinară„, se spune în comunicat.

De asemenea, cunoscând că Marian Mîrzac, membru al Consiliului ASF și fost director general al SC Carpatica Asig SA, proteja interesele financiare ale firmei, inculpatul Rușanu a întreprins demersuri pentru înlăturarea, din cadrul Consiliului, a lui Daniel Tudor, care deținea funcția de vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, și înlocuirea acestuia cu inculpatul Mîrzac.

„În acest fel, Rușanu a acceptat implicit protejarea frauduloasă a intereselor SC Carpatica Asig SA. În acest context, acceptând perpetuarea situației de favorizare a SC Carpatica Asig SA și urmărind, pe de o parte, impunerea în cadrul consiliului ASF a unor persoane obediente, iar, pe de altă parte, întărirea propriei puteri decizionale prin preluarea, în integralitate, a atribuțiilor de a dispune controale asupra societăților de asigurări, exclusiv de către președintele ASF, inculpatul Rușanu a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență de către Guvern, care să dea caracter normativ și obligatoriu a intereselor sale personale și de grup„, susțin procurorii.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că, în cursul lunii decembrie 2013, Dan Radu Rușanu a exercitat presiuni, în calitate de președinte ASF, asupra mai multor societăți de asigurări urmărind și reușind impunerea lui Radu Mustățea, membru al consiliului de administrație al SC Carpatica Asig SA, la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), asociație profesională formată din toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii și mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde.

Citeşte şi Au luat cu sacul, dau înapoi cu ţârâita. Şefii ASF returnează în rate banii primiţi pentru prime nesimţite

„Astfel, la solicitarea formulată de către inculpatul Mustățea, atât direct, cât și indirect, prin intermediul inculpatului Mîrzac, în intervalul 11-17 decembrie 2013, inculpatul Rușanu „l-a mandatat” pe vicepreședintele ASF — conducătorul Sectorului Asigurări, suspectul Moldoveanu, să contacteze asiguratorii din România cu drept de vot pentru a-i determina ca la alegerile din 19 decembrie 2013 aceștia să atribuie voturile lor lui Radu Mustățea, în detrimentul contracandidatului său. În 16 decembrie 2013, conformându-se acestei solicitări, Corneliu Moldoveanu i-a cerut lui Dan Odobescu, proprietar al unei societăți de asigurări, să intervină pe lângă diverși asiguratori, astfel încât să le schimbe intenția de vot în favoarea lui Radu Mustățea. În baza acestei înțelegeri infracționale, Odobescu s-a angajat efectiv să determine persoanele împuternicite reprezentând trei societăți de asigurări să îl voteze pe Mustățea„, au reținut anchetatorii.

Citeşte şi Cumnatul lui Adrian Năstase, urmărit penal în dosarul ASF

Astfel, mai susțin procurorii, urmare a acestei înțelegeri frauduloase, dar și a influenței exercitate de Rușanu și Moldoveanu, au fost deturnate și direcționate, în favoarea inculpatului Mustățea, un număr total de 91 voturi.

„Activitatea infracțională a condus la alegerea ca președinte al BAAR a inculpatului Mustățea, cu un număr total de voturi de 270 voturi, față de 139 voturi cât a obținut contracandidatul său„, mai spune DNA.

Citeşte şi Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte ASF: În 2014 nu mai există nimic, nicio primă