Încălzirea globală şi topirea gheţii riscă să provoace o nouă pandemie. Virusurile şi bacteriile îngheţate de sute de ani ar putea reveni la viaţă

Analizele genetice ale solului și sedimentelor din Lacul Hazen, cel mai mare lac de apă dulce arctic din lume, sugerează că riscul de răspândire a virusului – adică de transfer al virusului la o nouă gazdă – crește în zona ghețarului de topire. Constatările conduc la concluzia că, pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice, devine tot mai probabil ca virusurile și bacteriile care sunt înghețate în ghețari să se trezească și să infecteze animalele sălbatice, riscând să declanşeze o nouă pandemie.

De exemplu, focarul de antrax din nordul Siberiei, din 2016, care a ucis un copil și a infectat alte șapte persoane, a fost atribuit unui val de căldură care a topit permafrostul și a expus o carcasă de ren infectată. Înainte de aceasta, ultima epidemie din regiune a fost în 1941.

Pentru a înțelege mai bine riscul apariției virusurilor înghețate, Dr. Stephane Aris-Brosou și colegii săi de la Universitatea din Ottawa, din Canada, au colectat mostre de sol și sedimente din lacuri din apropierea locului unde se revarsă fluxuri mici, medii și mari de apă, care se topesc din ghețarii din jur. Apoi au secvențiat ARN-ul și ADN-ul din acele probe pentru a identifica cât de strâns se potriveau virusurile cunoscute, precum și potențialele gazde animale, plante sau fungice și au rulat un algoritm care a estimat șansa ca aceste virusuri să infecteze grupuri de organisme neînrudite.

Citeşte şi Cum şi-a folosit Bill Gates partenerii şi influența pentru a controla răspunsul global la pandemia de coronavirus. O investigaţie Politico şi Die Welt e pe cale să stârnească un scandal de proporţii

Alte articole

Norovirusul face prăpăd! Focarul de „supergripă” din Marea Britanie ar putea porni o nouă pandemie catastrofală: școlile au început să fie închise, numărul internărilor în spitalele din Londra s-a triplat, iar oamenii sunt sfătuiți să poarte măști

EXCLUSIV Florian Coldea și rețeaua afacerilor cu echipamente de protecție din pandemie. Dumitru Dumbravă a recunoscut la DNA că îl informa constant pe fostul prim-adjunct al șefului SRI despre dosarul Hideg

Cercetarea, publicată în Proceedings of the Royal Society B , sugerează că riscul ca virusul să se răspândească la noi gazde a fost mai mare în locurile din apropierea unui flux mai mare de apă provenită din topirea ghețarilor și că acest scenariu devine din ce în ce mai probabil pe măsură ce clima se încălzește.

Echipa nu a calculat câte dintre virusurile identificate erau necunoscute anterior (cercetările vor fi efectuate în lunile următoare) și nici nu a evaluat dacă aceste virusuri ar putea provoca infecție. Cu toate acestea, alte cercetări recente au sugerat că virusuri necunoscute se pot regăsi în gheața ghețarului. De exemplu, anul trecut, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au anunțat că au găsit material genetic a 33 de virusuri – dintre care 28 erau noi – în probe de gheață prelevate din Platoul Tibetan, din China. Pe baza locației lor, se estimează că virușii au o vechime de aproximativ 15.000 de ani.

Citeşte şi EXCLUSIV | Alexandru Rafila, despre noua pandemie pentru care se pregătesc autoritățile: ”Este bine să fii pregătit și să ai resurse”

În 2014, oamenii de știință de la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța au reușit să reînvie un „virus gigant” izolat din permafrostul Siberiei și l-au făcut din nou infecțios, pentru prima dată în 30.000 de ani. Autorul studiului, Jean-Michel Clavery, a declarat la acea vreme pentru BBC că descoperirea unor astfel de straturi de gheață ar putea fi o „rețetă pentru dezastru”.