ÎNCEPE ŞCOALA, condiţii mizerabile în multe şcoli din ţară. Săli fără căldură, toalete în fundul curţii, pereţi de lemn, mobilier vechi

ÎNCEPE ŞCOALA. Elevii din mai multe judeţe revin, luni, la cursuri în spaţii improprii sau improvizate, cu toaletele în fundul curţii, în clase fără încălzire, cu pereţii scorojiţi şi cu mobilierul vechi de zeci de ani. Reprezentanţii autorităţilor locale ridică din umeri şi spun că aşteaptă bani de la Guvern.

09 sept. 2016, 14:03
ÎNCEPE ŞCOALA, condiţii mizerabile în multe şcoli din ţară. Săli fără căldură, toalete în fundul curţii, pereţi de lemn, mobilier vechi

ÎNCEPE ŞCOALA. Luni, 12 septembrie, elevii şi profesorii se întorc la şcoală. Noul an şcolar vine cu schimbări majore pentru toată lumea. Anul viitor, prima sesiune a examenului de Bacalaureat se va încheia pe 24 iulie, în timp ce a doua va avea ca punct final data de 21 august. La admitere în liceu, ponderea mediei claselor V-VIII în calculul mediei de admitere a fost redusă la 20% (de la 25%), iar examenul pentru definitivare în învăţământ se va organiza în perioada vacanţei de primăvară (luna aprilie). Ca în fiecare an, există şcoli nepregătite să-şi primească elevii în sălile de clasă.

Spre exemplu, elevii din satul Fâstâci al comunei vasluiene Cozmeşti vor învăţa şi în acest an şcolar în spaţii improvizate, în Ocolul Silvic şi în dispensarul medical, după ce lucrările de construcţie a noii şcoli demarate încă din anul 2006, nici până acum nu au fost finalizate.

„Nici anul acesta şcoala nouă din Fâstâci nu se dă în funcţiune, din cauza problemelor financiare. Documentele pentru finanţare au fost puse la punct, iar lucrarea a fost introdusă pe Ordonanţa 28, aşa că banii ar trebui să vină de la Guvern. Ni s-a promis că la rectificarea din august se vor aloca banii, dar nu am primit nimic. Constructorul a efectuat deja lucrări în avans pe care nu şi-a primit încă banii, motiv pentru care a sistat totul, la începutul acestei veri. Nu ştiu ce să mai fac, la ce uşă să mai bat pentru a sensibiliza autorităţile. Este o problemă grea, socială, copiii ar trebui să înveţe în condiţii decente”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Hristache Sima.

Un număr de 109 unităţi de învăţământ din judeţul Alba, adică 21%, nu aveau, la începutul lunii septembrie, autorizaţie sanitară de funcţionare pentru că nu îndeplinesc condiţiile igienico-sanitare impuse, în special cele privind alimentarea cu apă şi amenajarea grupurilor sanitare.

Potrivit DSP Alba, deficienţele majore pentru care nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare, sunt lipsa apei curente şi a canalizării, lipsa grupurilor sanitare sau grupuri sanitare improprii, existenţa grupurilor sanitare în curte, neîncălzite, cu toalete turceşti, iar deficienţele minore sunt reprezentante iluminarea artificială a claselor, respectiv degradarea pavimentelor, pardoselilor şi interioarelor, precum şi funcţionarea în spaţii comune a unităţilor de învăţământ diferite.

Vezi si: Condiţii mizerabile la început de an şcolar. Elevi de clasa I, într-o sală de circa 20 de metri pătraţi cu mucegai şi miros urât

Citeşte şi: PROBLEME majore la ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR. Elevii se întorc în clase pe 12 septembrie. Masa caldă promisă, doar o amăgire

Mai mult de un sfert dintre unităţile şcolare din judeţul Arad nu sunt autorizate sanitar, cu câteva zile înainte de începerea anului şcolr, iar 86 % nu au nici autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, cursurile vor începe în toate unităţile pentru că starea acestora nu pune în pericol viaţa copiilor, asigură autorităţile arădene.

Problemele pentru care unele şcoli nu au obţinut autorizaţia sanitară sunt vechi de câteva zeci de ani, iar unele şcoli nu au avut autorizaţie sanitară de când sunt construite. Cele mai multe şcoli nu sunt autorizate pentru că au prea puţine toalete şi, în multe cazuri, în mediul rural, toalete sunt în curte fiind de tip latrină. Alte şcoli nu au nici măcar apă curentă, pentru că nu există întreaga localitate nu are alimentare cu apă. O parte din şcoli nu a putut fi autorizată pentru că are pardoselile deterioare în sălile de clasă sau pentru că unităţile se află în plin şantier şi aşa îi vor întâmpina şi pe elevi.

Un număr de 12 clădiri ce aparţin unităţilor de învăţământ de pe raza judeţului Hunedoara nu au, înaintea startului noului an şcolar, autorizaţii de funcţionare. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara susţin că este vorba despre clădiri care nu asigură structura funcţională, dar că unele dintre ele sunt cuprinse în proiecte de reabilitare ce vor demara „cândva”.

De asemenea, mii de copii din Bistriţa-Năsăud încep şcoala în clădiri vechi, fără apă, fără toalete sau cu iluminat insuficient. Elevii din 29 de şcoli îşi asumă un risc, ori de câte ori merg la şcoală, pentru că încălzirea se face cu sobe metalice neautorizate.

Cele mai multe şcoli neautorizate din Bistriţa-Năsăud sunt în mediul rural, fiind vorba despre 132 de unităţi de învăţământ, în timp ce în oraşe numărul şcolilor neautorizate ajunge la 15. 40 de copii din cartierul Slătiniţa, situat la doar 5 kilometri de centrul Bistriţei, vor începe şcoala într-o clădire neautorizată din punct de vedere sanitar.

Geamurile sunt vechi, clădirea e şi ea la fel de veche, nu au unde să se spele pe mâini, iar toaletele sunt în fundul curţii, însă conducerea şcolii le pregăteşte o surpriză – o scenă pentru spectacole, la care muncitorii lucrează de zor pentru a o finaliza până la începerea anului şcolar.

Zeci de unităţi de învăţământ din judeţul Dolj încep noul an şcolar fără autorizaţie sanitară, din cauza lipsa apei curente şi a grupurilor sanitare aflate în curtea unităţilor şcolare.

Opt şcoli şi trei grădiniţe din judeţul Sibiu încep anul şcolar 2016 – 2017 cu latrină în curte, în vreme ce mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar din judeţ nu au efectuat lucrări, în ultimii cinci ani. Totodată, în mai multe şcoli, grădiniţe şi licee din judeţul Sibiu nu au fost executate lucrări, în ultimii cinci ani, printre ele numărându-se şi unităţi de învăţământ din municipiul Sibiu, dar şi din municipiul Mediaş sau din alte oraşe.

Aproape 16% din obiectivele de învăţământ din judeţul Cluj nu au autorizaţie sanitară de funcţionare înaintea începerii anului şcolar, printre ele figurând o şcoală a cărei clădire are pereţii de lemn, degradaţi de o ciupercă, şi o grădiniţă cu acoperiş neetanş prin care plouă şi care avea şi scaune degradate.

În Prahova există 69 de unităţi de învăţământ care nu au avizul ISU sau autorizaţia de securitate la incendiu.

Conform DSP Prahova, în judeţ încă mai sunt elevi care învaţă în şcoli fără apă curentă sau vor folosi grupuri sanitare neigienizate. „Nu sunt autorizate şapte unităţi de învăţământ. La Şcoala din Lapoş, de exemplu, nu e apă curentă iar grupurile sanitare nu sunt igienizate. La Şcoala Ariceştii Rahtivani, sălile sunt subdimensionate, la Grădinţa din Izvoru – Proviţa de Sus, grupurile sanitare nu sunt racordate la apă, la Grădiniţa 38 din Ploieşti este înregistrată o supraaglomerare, iar la cea din Posada-Comarnic, nu există teren de joacă”, a declarat directorul DSP Prahova, Anca Dobrescu.

În judeţul Suceava, potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică funcţionează 777 de unităţi de învăţământ, dintre care 510 nu sunt autorizate sanitar, dintre acestea, 306 sunt grădiniţe, iar 204 sunt şcoli. Între motivele pentru care unele unităţi, care au solicitat autorizaţie sanitară de funcţionare, nu au fost avizate sunt apa nepotabilă, care nu corespunde din punct de vedere chimic şi/sau bacteriologic, racodarea la reţele de apă neautorizate sanitar, lipsa grupurilor sanitare pentru elevi, preşcolari sau personal, lipsa spaţiului pentru păstrarea produselor alimentare oferite în cadrul programului „Laptele şi cornul”, lipsa circuitelor funcţionale la blocul alimentar şi spălătorii, în cazul unor grădiniţe cu program prelungit, lipsa spaţiului pentru activităţi în aer liber, mobilier vechi sau necorespunzător, precum şi funcţionarea unor grădiniţe cu program normal, în cursul după-amiezii.

Anul şcolar 2016-2017 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare, şi se structurează în două semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017) şi semestrul al II-lea (13 februarie 2017 – 16 iunie 2017).

Vacanţele elevilor sunt programate astfel:

  • vacanţa de iarnă (24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017)
  • vacanţă intersemestrială (4 -12 februarie 2017)
  • vacanţa de primăvară (19 – 30 aprilie 2017)
  • vacanţa de vară (17 iunie – 10 septembrie 2017)

De asemenea, în săptămâna 29 octombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 26 mai 2017, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie 2017.

În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri. Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare judeţene vor marca prin manifestări specifice, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei şcoli, zilele de 5 octombrie (Ziua internaţională a educaţiei), 5 iunie (Ziua învăţătorului) şi 1 iunie (Ziua copilului).

În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare judeţene pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar. Acestea se pot aproba numai în măsura în care se asigură cele 169 de zile de cursuri prevăzute în ordin, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale organizate în sistemul naţional de învăţământ.

În calendarul anului şcolar 2016-2017 au fost corelate perioadele de vacanţă şi perioadele de cursuri pentru a optimiza calendarele examenelor şi ale concursurilor naţionale. O atenţie specială a fost acordată programului naţional „Şcoala altfel”, al cărui program de desfăşurare a fost flexibilizat. Programul se va întinde pe durata a 5 zile lucrătoare, lăsând la decizia comunităţii şcolare perioada pentru derularea programului, după cum urmează: 21 noiembrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul preşcolar şi primar), respectiv 17 octombrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal).

Intervalul aferent programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada în care se susţin tezele semestriale. Acestea vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului. Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit calendarului olimpiadelor naţionale şcolare.

În ceea ce priveşte examenele naţionale, au fost optimizate calendarele de desfăşurare pentru a evita suprapunerile şi suprasolicitarea activităţilor de organizare. Mai exact, prima sesiune a examenului de Bacalaureat din anul 2017 se va încheia pe 24 iulie, în timp ce a doua va avea ca punct final data de 21 august.

O altă modificare, valabilă şi în cazul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, vizează eliminării prevederii conform căreia nota finală după soluţionarea contestaţiilor se modifică numai în cazul în care, între nota iniţială şi nota de la contestaţii există o diferenţă de minimum 0,5 puncte.

În procesul de admitere în învăţământul liceal de stat, ponderea mediei claselor V-VIII în calculul mediei de admitere a fost redusă la 20% (de la 25%) tocmai pentru a accentua importanţa Evaluării Naţionale la finalul clasei a VIII-a. De asemenea, repartizarea computerizată a elevilor în clasa a IX-a se va realiza într-o singură etapă, urmată de o perioadă dedicată rezolvării cazurilor speciale, conform metodologiei.

Tot din dorinţa de a descongestiona activitatea din timpul vacanţei de vară, examenul pentru definitivare în învăţământ se va organiza în perioada vacanţei de primăvară (luna aprilie).