Președintele Nicușor Dan participă, marți și miercuri, la Summitul NATO de la Ankara, unde România va cere ca Marea Neagră să rămână o prioritate pentru Alianță și ca NATO să aibă o prezență militară mai clară în regiune și pe teritoriul țării noastre, potrivit mandatului aprobat în CSAT.
Reuniunea liderilor NATO vine pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Europei de a-și majora cheltuielile pentru apărare și după luni de tensiuni transatlantice.
Securitatea României nu ține doar de ce se întâmplă la granița cu Ucraina sau în Marea Neagră, ci de felul în care NATO își organizează apărarea pe tot flancul estic – acesta este mesajul cu care România va participa la reuniunea din capitala Turciei.
Pe agenda oficială a evenimentului mai figurează investițiile în apărare, industria de apărare și sprijinul suplimentar pentru Ucraina, inclusiv prin posibile noi angajamente de finanțare în valoare de miliarde de dolari.
La Ankara va participa și președintele SUA, Donald Trump, care a plecat de la Casa Albă luni seară și ajunge marți după-amiază în Turcia, unde va fi întâmpinat de președintele Recep Tayyip Erdogan, printr-o ceremonie oficială urmată de o întâlnire bilaterală.
Marți este programată și o cină a liderilor NATO, iar miercuri urmează ceremonia de întâmpinare, fotografia de familie și reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, urmate de întâlniri bilaterale.
Donald Trump are programate discuții separate cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele Siriei, Ahmad al-Sharaa, înainte de o conferință de presă și de plecarea din Ankara.
Pentru România, prezența lui Trump la Ankara are o miză directă, Bucureștiul cerând mai multă atenție pentru Marea Neagră într-un moment în care Washingtonul discută din nou despre împărțirea poverii de securitate cu europenii.
România a reușit să planifice și o întâlnire bilaterală cu președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung, stat cu care țara noastră are deja un contract de aproape un miliard de dolari pentru obuziere autopropulsate, semnat în 2024 cu Hanwha Aerospace.
Din delegația României la Ankara fac parte Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, Oana Țoiu, ministrul interimar de Externe, Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru politică externă și securitate națională, Diana Iancu, consilieră prezidențială pentru comunicare, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, Vlad Ionescu, consilier de stat pentru politică externă, Sorin Cîrstea, secretarul CSAT, și Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO.
Administrația Prezidențială se așteaptă ca declarația finală a summitului să se refere la unitatea și solidaritatea aliată, la importanța relațiilor transatlantice și a Europei pentru securitate, precum și la faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității colective.
Principala miză pentru România este să ceară NATO „o postură de descurajare și apărare puternică” și „o prezență militară corespunzătoare” în zonă și pe teritoriul țării.
„Vorbim în primul rând despre securitate maritimă și securitate pe Flancul estic, unde România la Summit-ul de la Ankara va continua discuțiile avute pe parcursul ultimului an, după Summit-ul de la Haga, privind necesitatea creșterii capabilităților prezente atât din perspectiva securității maritime cât și pe Flancul estic”, a afirmat, luni, ministra de Externe, Oana Țoiu, citată de News.ro.
Ea a afirmat că miza securității Mării Negre nu este exclusiv românească.
„Marea Neagră nu este o miză doar pentru România, ci şi pentru Turcia şi Bulgaria. De fapt, este o miză pentru întreg spaţiu aliat, pentru că protejarea ei şi menţinerea securităţii maritime este un element cheie pentru a asigura fluxurile comerciale necesare, cât şi protecţia infrastructurii critice, fie că vorbim de cablurile submarine sau de platformele pentru energie”, mai arată Oana Țoiu.
Summitul NATO este o ocazie în care țara noastră ar putea vorbi despre incidentele cu drone de pe teritoriul României, potrivit unor surse citate de HotNews.
Astfel, România va susține inițiativa NATO Drone Edge, un cadru de cooperare pentru combaterea dronelor, plan care mai presupune și crearea unei piețe comune pentru achiziționarea de sisteme anti-dronă, alături de un angajament pentru instruirea de piloți de drone.
Tema minelor marine va fi ridicată tot de România la Ankara, invocând cooperarea cu Bulgaria și Turcia prin MCM Black Sea, grupul creat pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră. Inițiativa a fost semnată în ianuarie 2024, la Istanbul, de cele trei state NATO riverane Mării Negre, iar Ministerul Apărării a descris-o drept una importantă pentru siguranța navigației, dar și pentru postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic.
O miză importantă pentru președintele Nicușor Dan, în dialogul cu liderii aliați, va fi să arate că țara noastră și-a sporit investițiile în apărare, potrivit surselor din rândul oficialilor români care participă la summit.
România a alocat, în 2025, 3,18% din PIB pentru apărare, incluzând și cheltuielile conexe cu infrastructura, iar în 2026 nivelul total ar urma să ajungă la 3,69% din PIB, din care 2,45% reprezintă cheltuieli militare de bază, cu 38% din acestea direcționate către achiziții.
Pentru 2027 sunt așteptate cheltuieli de 4,23% din PIB, susține Administrația Prezidențială, care intenționează să prezinte și situația programului european SAFE, prin care UE oferă statelor membre împrumuturi pentru investiții în apărare și achiziții comune.
După ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus la Summitul B9 de la București că reuniunea de la Ankara nu va fi doar despre bani, ci și despre capabilități gata de luptă și despre creșterea industriei de apărare, președintele Nicușor Dan le va vorbi aliaților și despre planul pentru înzestrarea militară a României.
Marți, înaintea reuniunii liderilor, are loc și NATO Security and Defence Industry Forum, dedicat producției, investițiilor și inovării în apărare, unde România va fi reprezentată de Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și companii din industria națională de apărare.
Bucureștiul va prezenta la Ankara și contribuția României la sprijinirea Ucrainei, a Republicii Moldova și a securității din zona Mării Negre, arată documentul CSAT.
La Summitul B9 al statelor flancului estic al NATO, organizat pe 13 mai la București, președintele Nicușor Dan a spus că Republica Moldova este amenințată de un război hibrid dus de Rusia și că este important ca Alianța să ajute Chișinăul să reziste acestei presiuni.
Agenda României pentru Ankara a fost conturată chiar la Summitul B9, unde statele de pe flancul estic și statele nordice au vorbit, pentru prima oară, despre o linie strategică de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în zona nordică și arctică.
Summitul de la Ankara are și o miză simbolică pentru România, fiind al doilea summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat, la câteva luni după cea mai mare extindere a Alianței din istorie.