Lista de solicitări cu care merge președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara. Ce vrea să obțină șeful statului

Delegația României va încerca să impună tema dronelor și a securității Mării Negre pe agenda Summitului NATO de la Ankara, programat pe 7 și 8 iulie 2026, potrivit unor surse citate de MEDIAFAX.

Oficialii români pregătesc pentru aliați un raport preliminar despre incidentele cu drone înregistrate în ultima perioadă și vor cere măsuri mai rapide de supraveghere și apărare a spațiului aerian.

La reuniunea din Ankara de marți și de miercuri sunt așteptați liderii tuturor celor 32 de state membre NATO, inclusiv președintele american Donald Trump. Scopul declarat al summitului este transformarea angajamentelor politice ale aliaților în capabilități militare concrete.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Summitul NATO de la Ankara. Donald Trump participă la eveniment, alături de cei 32 de lideri ai statelor membre. Invitați strategici la cina oficială de marți. Care vor fi principalele subiecte de pe agenda reuniunii

Alte articole

George Simion, mesaj dur pentru Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Ce le cere liderul AUR: „Ceasul al doisprezecelea”

Lider UDMR: „Nicușor Dan a devenit un președinte prea mult jucător, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu”

Pe lista României mai figurează modernizarea supravegherii maritime, extinderea cooperării cu Turcia și Bulgaria pentru deminare, nemulțumirile legate de întârzierea unor livrări militare americane și continuarea finanțării pentru Ucraina și Republica Moldova.

Președintele Nicușor Dan vrea să folosească drept argument incidentele produse pe teritoriul românesc, dar și cazurile în care resturi de drone au fost găsite în apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a arăta că sistemele actuale de detecție au lacune serioase în identificarea aparatelor care zboară la altitudine mică.

„România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”, au explicat sursele MEDIAFAX.

Pentru că proiectele majore de apărare antidronă nu vor fi funcționale decât în perioada 2029-2030, România caută în prezent soluții rapide, care să poată fi puse în practică pe flancul estic al Alianței.

Printre opțiunile aflate în discuție se numără trimiterea unor radare din Slovacia, capabile să detecteze dronele care se apropie de teritoriul românesc, precum și un angajament al Spaniei de a pune la dispoziție elicoptere pentru interceptarea și doborârea acestor aparate

Deși oferta spaniolă este considerată una solidă, calendarul și modul concret de desfășurare nu au fost încă stabilite.

Bucureștiul va cere și sprijin pentru achiziționarea de senzori noi, capabili să identifice rapid dronele maritime, minele și alte pericole la adresa porturilor și a infrastructurii energetice.

În paralel, autoritățile lucrează la modernizarea sistemului SCOMAR, folosit pentru monitorizarea traficului maritim la Marea Neagră, cu scopul de a reacționa mai rapid la amenințările apărute în zona costieră.

România dorește, de asemenea, ca misiunea navală derulată împreună cu Turcia și Bulgaria pentru neutralizarea minelor din Marea Neagră să primească un mandat extins, care să includă și protecția infrastructurii critice din regiune.

La Ankara va fi discutată și problema accesului firmelor din SUA și Turcia la proiectele europene de apărare. Statele membre caută o formulă prin care partenerii din afara UE să poată participa, fără ca banii europeni alocați industriei de apărare să ajungă majoritar la producători non-europeni, o chestiune sensibilă pentru România, care are parteneriate strategice cu ambele state, dar trebuie să respecte regulile de finanțare ale Uniunii.

Un alt subiect de nemulțumire este ritmul lent al livrărilor de echipamente militare contractate din SUA, care afectează planificarea armatelor din estul Alianței.

Programul avioanelor F-35 este văzut ca un exemplu concret al acestei probleme, pentru că, dacă inițial România spera să primească aparatele în jurul anului 2030, sursele MEDIAFAX arată că nu mai există certitudini legate de respectarea acestui termen.

„În mod normal, din 2030 trebuia să începem să avem avioanele, dar nu știm exact când vor ajunge. F-35 este și un sistem foarte greu și costisitor de întreținut”, au declarat sursele citate.

Citește și : Ministra de Externe a Canadei se întâlnește luni cu Oana Țoiu și cu Nicușor Dan. Discuții înaintea Summitului NATO de la Ankara

În plus, la Ankara, România ar putea anunța continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina la un nivel similar celui din anul precedent, contribuția estimată fiind de circa 50 de milioane de euro.