Închiderea şcolilor, argumente pro şi contra. Concluzia experţilor: şcolile ar trebui să se închidă ultimele, ar trebui să ne întrebăm ce să facem să le ţinem deschise

Revista Science a studiat argumentele pro și contra închiderii / deschiderii școlilor, iar concluzia este că, pentru elevi, școala față în față este foarte importantă și poate fi asigurată cu prețul unor restricții extinse în alte domenii.

23 nov. 2020, 18:46
Închiderea şcolilor, argumente pro şi contra. Concluzia experţilor: şcolile ar trebui să se închidă ultimele, ar trebui să ne întrebăm ce să facem să le ţinem deschise

Science îl citează pe Michael Wagner, expert de la Universitatea din Viena care face parte dintr-un grup ce analizează răspândirea virusului în școli, potrivit căruia nu se poate spune că școlile deschise nu contribuie la răspândirea virusului. Dar, arată tot el, “școlile ar trebui să se închidă ultimele”, pentru că, deși închiderea şcolilor poate fi “una dintre cele mai puternice măsuri, este și una dintre cele mai costisitoare” pentru copii.

Una dintre cele mai mari temeri ale părinților și profesorilor este transmisia virusului în mediul școlar, chiar și în condițiile în care cele mai multe școli au luat măsuri de protecție, de la masca obligatorie la distanțarea fizică. Până acum, potrivit oamenilor de știință, focarele în școli par mult mai puțin răspândite decât se estima inițial, însă există în continuare puține informații, scrie Science, citată de edupedu.ro.

Este dat drept exemplu un studiu desfășurat de Duke University din SUA, pe baza datelor culese din școli cu un total de 50.000 de elevi și cadre didactice, în Carolina de Nord. În acel stat, răspândirea Covid-19 în comunitate a fost ridicată, iar în aceste condiții, pe eșantionul dat, echipa de cercetare a identificat 197 de cazuri de infectare în afara școlii și doar opt cazuri de “transmisie secundară” – transmisie de la un om la altul în interiorul școlii.

Citeşte şi Ce se întâmplă cu şcolile după 6 decembrie. Precizări de ultima oră de la Ministerul Educaţiei

Datele nu iau în considerare infecțiile cauzate de persoane asimptomatice, dar autorii analizei afirmă că studiul susține modelul folosit în Carolina de Nord, în care școlile funcționează cu un număr redus de elevi în clasă și cu măști pentru toată lumea. Unul dintre cercetători estimează că, în acele condiții, pentru fiecare 10.000 de elevi care merg la școală, se vor înregistra 1-5 cazuri de transmisie în școală la fiecare două luni.

Pe de altă parte, tinerii se intersectează mult în afara școlii și transmisia poate avea loc în continuare în zonele comune, Aceasta face și mai dificilă identificarea situațiilor în care mai multe cazuri dintr-o școală au legătură unul cu altul. Potrivit unui expert de la Hutchinson Cancer Research Center, în acest sens există soluția secvențierii genomului virusului, dar aceasta nu se face aproape niciodată.

Dincolo de situația epidemiologică directă, cercetători arată că deschiderea școlilor pune o problemă de percepție a riscurilor, ce trezește, indirect, temeri în rândul specialiștilor. Acestor temeri le-au răspuns, cel puțin într-o bună măsură, țări care au aplicat restricții extinse în afara școlilor. Este vorba despre faptul că elevii și familiile lor au impresia că pot relua și alte activități, atât timp cât școala este deschisă.

Închiderea şcolilor este o soluţie?

Situația de acum, arată Science, este, în multe țări, considerabil mai gravă decât în primăvară, când, începând din mai, multe țări au început să redeschidă școlile, fără să constate efecte asociate epidemiei. Iar studiilor care argumentează că elevii cu vârste de până în 10 ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze și să transmită boala, comparativ cu elevii mai mari, li se alătură alte studii care nu găsesc diferențe semnificative.

Dar acțiunile unor țări au dovedit că școlile pot rămâne deschise și, în același timp, să fie ținută în frâu epidemia. Exemple oferite de Science:

Irlanda, care în octombrie a închis tot ce putea să închidă și a limitat dreptul de circulație la mai mult de cinci kilometri de casă, dar a permis predarea la clasă.

Olanda, care a închis restaurantele, barurile, muzeele și alte instituții, dar a lăsat deschise școlile.

Science menționează soluția închiderilor locale sau punctuale, în funcție de evoluția cazurilor într-o comunitate, soluție care la Berlin, de exemplu, este însoțită de alte măsuri, precum evaluarea săptămânală a noilor cazuri din școli și a populației școlare carantinate.

Chestiunea e că, indiferent de ce spun numerele, multe decizii legate de deschiderea sau închiderea școlilor țin de factori morali și de politică. Amy Greer, epidemiologul de la Universitatea din Guelph, este citată spunând: “Nu cred că întrebarea corectă este când să închidem școlile. Ar trebui să întrebăm, în schimb, ce trebuie să facem ca să ținem școlile deschise?”.

Dar, concluzionează analiza citată, știința oferă atât cât poate, iar dincolo de ea apar întrebări din afara științei, puse de oficialități, părinți și profesori: “Ce înseamnă, pentru tine, să fie sigură școala? Și ce riscuri ești dispus să accepți, pentru ca școala ta să se deschidă?”.