Infarctele şi accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente în ianuarie

Cercetătorii au crezut inițial că această tendință trebuie să aibă legătură cu frigul, dar s-a dovedit a fi un punct de pornire fals. Specialiști de la Universitatea din California de Sud au analizat decese survenite din cauza atacurilor de cord între 1985 și 1996 la Los Angeles, un oraș cu iarnă blândă și temperaturi minime zilnice relativ constante pe tot parcursul anului. Ei au descoperit o variație sezonieră a atacurilor de cord, cu o treime mai multe decese survenite în luna ianuarie.

Oamenii de știință au analizat, de asemenea, certificatele de deces a 1,7 milioane de oameni (intervalul 2005 — 2008) din șapte locații din Statele Unite, ale căror temperaturi medii au variat de la ridicate la scăzute. Din nou au găsit un model similar de mortalitate cardiacă, inclusiv atacuri de cord, în aceste locuri diferite, cu un vârf înregistrat în luna ianuarie. Potrivit Agerpres, aceste rezultate concordă alte studii realizate pe tot globul, care au scos în evidență o frecvență a deceselor cauzate de boli cardiovasculare în luna ianuarie.

Printre cauze, cercetătorii au identificat:

• Poluarea aerului

Alte articole

Şoc în lumea culturismului! O sportivă în vârstă de 20 de ani a murit: „Lua pastile extrem de periculoase!”

Cu ce probleme de sănătate se confruntă Jasmine, una dintre cele mai cunoscute dansatoare. „O săptămână nu m-am putut ridica din pat”

Cercetătorii au luat în considerare și poluarea aerului și aici ei par să fi ajuns pe teren mai ferm. Există un ritm sezonier pentru poluarea atmosferică. Nivelurile de dioxid de azot — un poluant cheie care provoacă decese premature în Marea Britanie — sunt cele mai înalte în luna ianuarie în orașele mari. Oxford Street din Londra este considerată strada cu cel mai ridicat nivel de poluare cu dioxid de azot din întreaga lume. De fapt, Londra este atât de poluată încât, în trei ani consecutivi — 2015, 2016 și 2017 — în primele cinci — șapte zile în oraș a fost depășită limita legală privind poluarea aerului pentru tot anul respectiv.

Chiar și expunerea pe termen scurt la poluanți, proveniți de la vaporii de motorină și benzină, este asociată cu creșterea incidenței deceselor cauzate de atacuri de cord și de accidente vasculare cerebrale. Poluanții intră în fluxul sanguin, prin plămâni, unde inițiază un răspuns inflamator. Acest lucru poate duce la formarea de cheaguri de sânge în artere — un factor de risc pentru infarct miocardic și accident vascular cerebral.

• Gripă

Un alt declanșator important pentru atacurile de cord este infecția. Infecțiile sunt ridicate în timpul iernii și există o legătură cunoscută între virusul gripei și bolile cardiovasculare. Virusul gripei afectează vasele de sânge prin inflamare și formare de cheaguri, ce pot provoca depuneri de grăsime pe peretele arterial — detașarea acestora ducând la blocarea arterelor coronare — cauza principală a atacurilor de cord.

Vaccinul antigripal este asociat cu reducerea spitalizărilor și deceselor din cauza infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Un studiu clinic pe o perioadă de cinci ani, în valoare de 21 de milioane de dolari, a început în acest an pentru a testa efectul unui vaccin gripal cu doze mari (de patru ori mai mare decât doza normală) pentru a combate decesele cardiace.

Alți factori de risc, de asemenea, sezonieri includ colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și un nivel scăzut de vitamina D. Deficitul de vitamina D este asociat cu creșterea incidenței și a riscului de infarct miocardic.

Toate acestea, combinate cu factorii de risc menționați anterior pentru decesele coronariene (poluarea și gripa), reprezintă rețeta pentru dezastru.

• Atenție și la diminețile de ianuarie

Se pare că acești factori de risc destul de răspândiți nu au doar variații sezoniere, ci și unele zilnice. Cercetările arată că nivelurile de risc sunt mai ridicate dimineața și mai scăzute seara, constatările indicând o incidență mai mare a atacurilor de cord între orele 06:00 și 12:00.

Aproape fiecare celulă din corpul nostru are un grup de gene care interacționează, întregul grup acționând ca un ceas. Acest „ceas circadian” ajută la reglarea proceselor biologice, inclusiv a celor de coagulare și inflamare. El se asigură că organismul nostru urmează un ritm de 24 de ore pe zi și se adaptează la schimbările din mediul nostru. Perturbarea acestor mecanisme de sincronizare interne poate duce la tulburări cardiace. Într-adevăr, un studiu a arătat că lunea, după ce ceasurile sunt mutate cu o oră înainte (trecerea la ora de vară), există o creștere de 24% a numărului de atacuri de cord comparativ cu alte luni ale anului.

Și lipsa de somn poate crește riscul de accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord. Dezechilibrarea ritmului circadian și de somn în zilele de după un atac de cord poate împiedica, de asemenea, recuperarea.

Prin urmare, ce legătură au ritmurile biologice de zi cu zi cu decesele cardiovasculare în timpul iernii? Cercetători de la JDRF/Wellcome Trust Diabetes and Inflammation Laboratory au examinat probe de sânge și țesut de grăsime de la 16.000 de persoane din Marea Britanie, SUA, Islanda, Australia și Gambia. Ei au descoperit că activitatea a aproape un sfert din toate genele noastre este diferită în funcție de perioada anului, unele fiind mai active în timpul iernii decât vara. Studiul a relevat faptul că numeroase gene implicate în reglementarea sistemului nostru imunitar sunt sezoniere. Cu alte cuvinte, ele produc proteine la rate diferite, în funcție de anotimp. Una dintre aceste gene este ARNTL, o importantă genă de tip ceas circadian care suprimă inflamația. S-a dovedit că ARNTL este cel mai puțin activă în luna ianuarie, ceea ce poate contribui la niveluri mai ridicate de inflamație.

Ceea ce arată toate aceste cercetări că este ianuarie prezintă un „cronorisc” — în care mai mulți factori de risc, când apar în aceeași perioadă de timp, pot fi letali. În cazul deceselor coronariene, acest ”cronorisc” este ianuarie. Deci, în plus față de a adăuga o haină mai groasă în această lună, trebuie să ne asigurăm că dormim suficient, creștem aportul de vitamina D și stăm departe de trafic și de străzi aglomerate.