Rata inflației din România a crescut la 8,5% (măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum, pentru a asigura comparabilitatea) în august 2025, de aproape 4 ori mai mult decât inflația din Cehia (2,4%). Acest lucru evidențiază traiectoriile economice divergente ale celor două națiuni din Europa Centrală, subliniind cum stabilitatea politică și coerența politicilor afectează direct rezultatele macroeconomice, conform Hotnews.
Contrastul izbitor reflectă lupta României împotriva măsurilor fiscale improvizate, turbulențelor politici și vulnerabilității structurale care i-a lăsat pe consumatori să suporte povara scumpirilor, în special în sectoarele energiei și alimentelor.
Decizia guvernului român de a elimina plafonarea prețurilor la electricitate, crescând simultan TVA-ul și accizele, a creat o furtună perfectă pentru consumatori, cu costurile energetice crescând în spirală într-un ritm care amintește de episoade întâlnite în deceniile anterioare. Prețurile alimentelor, care au o greutate disproporționată în bugetele gospodăriilor românești, au amplificat presiunea inflaționistă.
„Climatul politic și social din România reprezintă un risc major pentru aplicarea eficientă a măsurilor de consolidare fiscală”, notează analiștii BRD, într-un raport transmis marți seara investitorilor. Instabilitatea amenință nu doar managementul economic intern, ci și încrederea investitorilor, putând declanșa presiuni suplimentare asupra monedei care ar putea amplifica dinamica inflaționistă, conform sursei citate.
Decalajul inflaționist dintre cele două națiuni provine parțial din diferențe fundamentale în modelele de consum. Gospodăriile românești alocă aproximativ 30% din bugetele lor pentru alimente și băuturi nealcoolice, comparativ cu doar 18% în Republica Cehă, unde locuințele și utilitățile dețin cea mai mare cotă la 27%.
Asta înseamnă că România este deosebit de vulnerabilă la schimbarea prețurilor alimentare și la perturbările agricole, în timp ce consumatorii cehi se confruntă cu o expunere mai mare la costurile locuințelor și serviciilor, sectoare care au rămas mai stabile în timpul ciclului inflaționist actual.
Factorii de decizie cehi au menținut cadre monetare și fiscale stabile, comunicarea guvernamentală clară ajutând la ancorarea așteptărilor. Coșul de consum mai diversificat al țării, orientat către locuințe și servicii în loc de mărfuri alimentare volatile, a oferit protecție suplimentară față de șocurile externe de prețuri, conform sursei citate.
Citește și: Avertisment de la BNR pentru români: ”Nu e exclusă recesiunea. E bine să avem bani albi pentru zile negre”