INFOPOLITIC. Primul an de mandat: "Klaus Iohannis preia ca stil prezidenţial modelul impus de Băsescu"

Analiza Infopolitic cuprinde o comparatie a activitatii formale prezidentiale, cuantificata in decrete emise de catre cei trei sefi de stat alesi si de catre presedintii interimari, in perioada 1997-2015.

Potrivit autorilor cercetării, dupa 10 ani de mandat pentru Traian Basescu, o intrebare importanta se refera la cat de mult seamana activitatea noului Presedinte, Klaus Iohannis, cu fost presedinte, Traian Basescu. In ce masura primul an de mandat inseamna, pentru Romania, o schimbare sau o continuare a stilului de decizie instituit de Traian Basescu in ultimii ani.

"CERCETAREA RELEVA CA PRESEDINTELE IOHANNIS PREIA, CA STIL PREZIDENTIAL, MODELUL IMPUS DE TRAIAN BASESCU – PRESEDINTE ACTIV, CU RITM IMPORTANT DE DECRETE EMISE, CU ACCENT MAJOR PE DECIZII LEGATE DE SCHIMBARI DE PROCURORI SI JUDECATORI

DE ASEMENEA, CONSTATAM CA PRESEDINTELE IOHANNIS ARE UN RITM DE ACTIVITATE MAI SCAZUT DECAT A AVUT TRAIAN BASESCU, PRIMUL AN DE ACTIVITATE FIIND UNUL CU MAI PUTINE DECRETE EMISE SI DECAT TRAIAN BASESCU, DAR SI DECAT ION ILIESCU. 

Presedintele Klaus Iohannis nu si-a conturat inca un stil propriu, el preluand, in primul an de activitate, tiparul generat de presedintele Basescu, in cele doua mandate ale sale", se arată în studiu. 

Potrivit studiului, Klaus Iohannis, dupa primul an de mandat, a avut ponderi similare in actele proprii, cu fostul presedinte, Traian Basescu:

- Cele mai multe decrete – cele referitoare la schimbarile de magistrati (procurori/judecatori); 39% pentru Klaus Iohannis, putin peste 40% pentru Traian Basescu

- Ponderea legilor promulgate – sub o treime, cifre comparabile cu Traian Basescu si mai mici decat ale celorlalti presedinti (Ion Iliescu avea activitatea dominata de promulgari de legi, iar Emil Constantinescu avea peste 40% din decrete referitoare la acest subiect)

- Pondere similara pentru decoratii pentru Iohannis si Basescu, cu cifre semnificativ mai mici (la jumatate) fata de Ion Iliescu sau Traian Basescu.

- In fine, Klaus Iohannis este un pic mai activ in ceea ce priveste semnarea de acorduri internationale decat Traian Basescu, aceasta fiind una din putinele zone in care noul presedinte nu se aseamana cu fostul presedinte Basescu, ci mai degraba cu presedintii Iliescu sau Constantinescu

Klaus Iohannis are un profil similar de decrete cu cele emise de Traian Basescu, dar numarul efectiv de decrete este semnificativ mai mic.

Daca in timpul mandatelor fostilor presedinti Constantinescu si Iliescu prevaleaza promulgarea legilor, in timpul mandatelor lui Traian Basescu si Klaus Iohannis predomina decretele referitoare la schimbarile din justitie. 

Mediile lunare ale decretelor arata informatii interesante despre activitatea curenta a presedintilor. Emil Constantinescu semna 44 de decrete lunar, din care 19 de promulgare a unor legi, 8 de decoratii si 5 de avansari in grad sau treceri in rezerva

Ion Iliescu semna 89 de decrete lunar, dintre care 55 privind promulgarea unor legi (trebuie sa tinem cont de faptul ca in perioada 2000-2004 a fost cea mai intensa activitate legislativa legata in principal de ralierea la Aquis-ul comunitar inaintea aderarii la UE), 16 decrete privind acordarea unor decoratii si 7 decrete privind armata.

In primul mandat al lui Traian Basescu, acesta a dublat aproape norma de decrete semnate intr-o luna de presedinte. Din 123 de decrete lunare, 50 priveau schimbarea unor procurori/judecatori, 34 promulgarea unor legi si 17 erau legate de armata.

In cel de-al doilea mandat al lui Traian Basescu, acesta a venit spre media de decrete din ultimul mandat al lui Iliescu, semnand 88 de decrete lunar. Structura se mentine insa foarte diferita de cea din perioada lui Iliescu: 39 legate de justitie, 22 de legi si 10 de armata.

In primul an de mandat al lui Klaus Iohannis, acesta pare ca se indreapta spre stilul decizional al lui Traian Basescu – multe decrete privind schimbari de procurori si judecatori, mai multe decat cele privind promulgarea de legi. Desi tipul decretelor il aseamana cu Traian Basescu, numarul acestora il aseamana mai mult cu cel de-al doilea mandat al lui Ion Iliescu si cu al doilea mandat (mai putin intens) al lui Traian Basescu

O analiza mai detaliata a decretelor din zona Justitiei arata cu ce seamana primul an de mandat pentru Klaus Iohannis, ca numar total de schimbari facute – cu 369 de decrete emise, Klaus Iohannis se situeaza sub toti anii de mandat ai lui Traian Basescu, aproape insa de anii 2014 sau 2007.

Oricum, prin comparatie cu ceilalti presedinti, Klaus Iohannis seamana mult mai mult cu Traian Basescu decat cu Ion Iliescu sau Emil Constantinescu – in special in ceea ce priveste decretele referitoare la zona justitiei.

O defalcare a activitatii presedintilor in functie de mandatele de premier care s-au succedat in acelasi timp indica iarasi diferente interesante. Ele reflecta modul in care colaborarea cu premierii (si cu majoritatile lor parlamentare) a influentat activitatea presedintelui.

Asadar, mandatele lui Iliescu si Constantinescu arata relativ liniar, neaparand schimbari majore in functie de numele premierului – acest lucru are logica, pentru ca cei doi presedinti au avut in spate si majoritati parlamentare cu care au putut colabora. Practic, in activitatea lor nu s-a inregistrat nici o perioada de "coabitare".

Diferentele se vad la Traian Basescu – unde au existat perioade cu "guvernul sau" si perioade de coabitare.

Asadar, Basescu a avut activitate mai intensa legata de justitie in special in timpul primului mandat al lui Boc (84 decrete lunar) si in timpul celui al lui Ungureanu (75 decrete lunar). Cea mai redusa activitate in acest domeniu a avut-o in mandatul actualului premier, Victor Ponta (34 decrete lunar). Este posibil ca in perioada guvernarii Boc 1 (coalitia cu PSD din 2009) activitatea mai intensa privind schimbarile de procurori si judecatori sa fie legata de faptul ca 2009 a fost ultimul an din primul mandat prezidential al lui Basescu.

In ceea ce il priveste pe Klaus Iohannis, putem judeca primul sau an de activitate – inclusiv ritmul de acte – din perspectiva unei perioade de "coabitare" cu o majoritate care nu i-a fost apropiata (majoritatea care l-a sustinut pe premierul Victor Ponta).

Asadar, exista o explicatie pentru ritmul mai scazut de activitate – una care il aseamana din nou pe Klaus Iohannis cu Traian Basescu (ambii, in coabitare cu Victor Ponta, au avut un ritm de activitate relativ mai scazut).

CITEŞTE STUDIUL INTEGRAL AICI