Infrastructura Catedralei Neamului, finalizată. Costurile, mai mici cu 20% decât cele estimate

„Catedrala Mântuirii Neamului este acum la cota zero. Participanţii la pelerinajul de Florii îşi vor putea face o imagine despre cum arată infrastructura Catedralei atunci când vor lua parte la slujba de binecuvântare ce va fi oficiată pe planşeul de cotă 0, după vecernia de la Paraclis”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, informează Mediafax.

El a mai spus că, pentru finalizarea construcţiei în totalitate, vor mai trece trei ani, vorbind de lucrare la roşu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat recent că, după finalizarea infrastructurii, urmează o nouă licitaţie pentru desemnarea constructorului care va realiza suprastructura, adică edificiul în continuare până la crucea de pe cea mai înaltă turlă, a Mântuitorului.

Potrivit specialiştilor, lucrările la infrastructură sunt de regulă cu 30 – 40 la sută mai costisitoare decât cele la suprafaţă, a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Alte articole

Patriarhul Daniel, șeful Bisericii Ortodoxe Române, le cere bani credincioșilor pentru finalizarea picturilor Catedralei Naționale. S-au cheltuit deja aproximativ 270 de milione de euro pentru construcția gigantomană

Ce a rămas în urmă celor 140.000 de pelerini de la Catedrala Mântuirii Neamului. Contrastul uriaș dintre sfințenie și realitate: ”Te lua greața”

Până acum, s-a construit la o adâncime de 16 metri sub pământ şi încă patru metri la suprafaţă, folosindu-se 55.000 de metri cubi de beton şi 13.000 de tone de armătură.

Potrivit BOR, în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2013, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru salarii, TVA etc., au fost în valoare de aproximativ 35 milioane de lei. Altfel spus, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat şi de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei catedrale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plăţii impozitelor, contribuţiilor sociale şi taxelor aferente potrivit legislaţiei în vigoare, a arătat Patriarhia.

Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuţie majoră din partea Primăriei Moscovei, care susţine financiar şi întreţinerea edificiului, mai spune reprezentantul Patriarhiei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia.

Patriarhia a precizat că nu se poate vorbi despre o concurenţă de mărime între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului, deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României.

Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României, a mai arătat părintele Stoica.

Acesta a mai menţionat că, faţă de 2011, anul trecut valoarea donaţiilor a scăzut din cauza crizei economice, însă românii din ţară şi unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale.

„De la începerea lucrărilor (decembrie 2010), Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici şi mireni, este informată săptămânal despre modul cum evoluează lucrările şi sumele cheltuite. Toate propunerile privind cheltuielile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti”, a spus părintele Stoica.

El a mai arătat că, pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredinţat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuţie cu cea mai mare experienţă în diferite specialităţi, iar selecţia fiecărei firme de execuţie s-a făcut prin licitaţie.

„De aceea, costurile execuţiei infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale au fost cu aproximativ 20 la sută mai mici decât cele estimate”, a precizat sursa citată.

Patriarhia mulţumeşte donatorilor ierarhi, clerici şi mireni din toate eparhiile Patriarhiei Române, Guvernului României, Primăriei Generale a Capitalei, primăriilor sectoarelor 1, 2, 3, 5 şi 6 din Bucureşti, precum şi altor instituţii care, până în prezent, au contribuit financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului.