ING Bank: Cât se mai depreciază leul și când vor putea scădea dobânzile. Riscul retrogradării la junk planează asupra României

Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat, arată pentru Profit.ro Ștefan Posea, economist la ING Bank România. Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie unul convingător și să vină repede, în condițiile în care incertitudinea electorală prelungită a dus la amânarea investițiilor și reformelor – fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna, avertizează economistul.

România s-a confruntat cu alterarea indicatorilor financiari după primul tur al alegerilor prezidențiale. Cursul a crescut dincolo de 5,1 lei/euro, ratele ROBOR au urcat cu circa 1,4 puncte procentuale (ROBOR la 3 luni a ajuns la 7,3%) și randamentele titlurilor de stat au urcat abrupt, la peste 8%, cu inversarea curbei.

Mișcările au venit în contextul în care candidatul AUR George Simion s-a plasat la un scor neașteptat de ridicat după primul tur, de circa 40%, candidatul PSD-PNL-UDMR a ratat turul 2 în favoarea independentului Nicușor Dan, și premierul PSD Marcel Ciolacu a demisionat, deschizând discuția astfel discuția privind formarea unui nou guvern.

Avalanșă de falimente în România: Taxele, inflația și blocajul economic amenință zeci de mii de firme, care sunt domeniile cel mai afectate

Alte articole

CURS BNR 3 IULIE 2025. Ce se întâmplă cu economiile românilor după ce premierul Bolojan a anunţat pachetul de austeritate

Guvernatorul BNR, anunţ despre economiile românilor, ce se întâmplă cu leul pe 23 mai 2025. Isărescu: „Dacă citești numai despre bătălia de la Stalingrad, nu ai cum să înțelegi ce se întâmplă în România”

„Presiunile de depreciere pe cursul valutar au, în principal, ca sursă perspectivele mai pesimiste ale piețelor financiare legate de corectarea deficitului bugetar într-un orizont de timp acceptabil și pentru Comisia Europeană. Negocierile între partide pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline pot dura și asta a adus noi incertitudini pe piețele financiare. Au apărut astfel noi semne de întrebare legate de posibila retrogradare a rating-ului de țară, iar participanții din piață iau în calcul această probabilitate în creștere”, declară economistul Ștefan Posea.

Duminică, S&P a publicat o analiză care sugerează că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă turbulențele politice împiedică o decizie privind reducerea deficitului și dacă sursele de finanțare externe sunt restricționate.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, în care candidatul AUR George Simion a obținut un scor neașteptat de 40%, iar candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR a ratat accederea în turul doi în favoarea independentului Nicușor Dan, leul a pierdut teren. Cursul a depășit pragul de 5,1 lei/euro, ROBOR la 3 luni a crescut la 7,3%, iar randamentele titlurilor de stat au urcat peste 8%, marcând inversarea curbei randamentelor — un semnal de alarmă privind încrederea în economia românească.

Demisia premierului Marcel Ciolacu și reluarea negocierilor pentru formarea unui nou guvern au amplificat incertitudinea politică, afectând serios percepția investitorilor.

„Presiunile de depreciere a leului sunt alimentate de temerile piețelor că România nu va reuși să corecteze deficitul bugetar într-un timp rezonabil, ceea ce pune în pericol ratingul de țară”, a explicat Posea. Agenția de rating S&P a avertizat duminică că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă criza politică împiedică adoptarea măsurilor necesare reducerii deficitului.

Deficit record, datorie în creștere și riscuri majore

Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024 – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și al doilea cel mai mare din istoria recentă a țării, depășind inclusiv valorile din perioada pandemiei. Datoria publică a crescut cu 36 de miliarde de euro în doar un an, ajungând la aproape 55% din PIB, față de 35% în 2019.

Potrivit economistului ING, o ajustare fiscală este inevitabilă, indiferent de componența viitorului guvern: „Fără un pachet fiscal convingător, riscul retrogradării este semnificativ. Un nivel al deficitului peste 9% din PIB ne plasează într-o zonă periculoasă. Este esențial ca noul guvern să adopte rapid un plan credibil pentru reducerea acestuia la cel puțin 7%.”

România are în prezent cel mai slab rating din UE (BBB-, potrivit S&P și Fitch), ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre sub acest nivel ar însemna eticheta de „junk” – cu efecte dramatice asupra dobânzilor, investițiilor și economiei în ansamblu.

Ce conține „planul fiscal credibil”? Mai multe taxe și tăieri de cheltuieli
ING Bank estimează că un astfel de pachet fiscal ar putea include atât creșteri de taxe, cât și măsuri pentru o colectare mai eficientă și tăieri de cheltuieli publice. Digitalizarea ANAF și combaterea economiei gri ar trebui să fie prioritare. „În cazul României, contează nu doar ce măsuri se iau, ci și cât de repede. Dacă rezultatele nu apar curând, ar putea fi nevoie de majorarea uneia dintre taxele principale”, a precizat economistul Posea.

Consiliul Fiscal a avertizat recent că majorările de taxe sunt „inevitabile”, în condițiile în care gaura bugetară nu poate fi acoperită doar prin reforme structurale pe termen lung.

BNR păstrează în prezent o rată de politică monetară de 6,5%, nemodificată de aproape un an. Într-un context normal, aceasta ar fi urmat să fie redusă gradual în 2025, odată cu scăderea inflației. Însă deprecierea leului și incertitudinea fiscală complică situația.

„Reducerea dobânzilor mai este posibilă, dar doar dacă apare un plan clar de ajustare fiscală. În lipsa acestuia, BNR va rămâne prudentă. Devalorizarea monedei poate readuce presiuni inflaționiste, chiar dacă cererea internă slăbește”, a arătat Posea. Banca centrală va decide vineri, în ultima zi de campanie electorală, dacă va modifica dobânda-cheie, iar săptămâna viitoare va publica noul raport de inflație.

Economia riscă stagnarea. Prognozele au fost deja tăiate
Prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos de majoritatea analiștilor. ING estimează în prezent o creștere de 1,2% în 2025, dar economistul băncii admite că această estimare este „ușor optimistă”. Semnalele din primul trimestru arată chiar o posibilă stagnare sau contracție.

„Fără îmbunătățiri în a doua parte a anului, este realist să ne așteptăm la stagnare economică. Incertitudinea prelungită nu este favorabilă investițiilor și reformelor”, avertizează Posea.

În ciuda provocărilor imediate, economistul ING menține o viziune relativ optimistă pe termen lung. Accelerarea investițiilor în infrastructură și accesul extins la piața UE prin Schengen contribuie la un potențial productiv mai ridicat.

„Fundamentele economiei românești rămân solide. PIB-ul nominal ar putea depăși 700 de miliarde de euro în 2034, ceea ce ar plasa România în top 10 economii ale Uniunii Europene”, estimează Posea.

ING nu își schimbă prognoza de curs: 5,05 lei/euro la final de an

Chiar dacă leul a avut o depreciere bruscă în ultimele săptămâni, ING Bank nu și-a revizuit estimarea de curs pentru finalul anului, care rămâne la 5,05 lei/euro.

„Piețele au episoade de volatilitate care se temperează atunci când realitatea economică revine în prim-plan. Ne așteptăm ca moneda națională să recupereze o parte din pierderi”, conchide Posea.

Anunțul BNR despre banii românilor cu 4 zile înainte de alegeri. Vizează economiile ținute la saltea și bijuteriile din aur

Vineri, BNR are ședință de politică monetară, chiar în ultima zi de campanie electorală. Săptămâna viitoare va publica și noul raport de inflație, de obicei în cadrul unei conferințe de presă cu guvernatorul Mugur Isărescu.

„Evenimentele din România au dominat piețele valutare din Europa Centrală și de Est în ultima lună și au pus sub semnul întrebării controlul în mod normal complet al băncii centrale asupra cursului de schimb. EUR/RON a urcat peste 5,00 și ulterior a depășit nivelul de rezistență relativ puternic de 5,10. Preocupările fiscale crescute, împreună cu turbulențele politice, au avut un impact negativ asupra încrederii pieței. Estimăm că Banca Națională a României a cheltuit în intervalul 6-8 miliarde EUR pentru a împiedica perechea să alunece mult mai sus la începutul lunii mai”, arată un raport ING Bank.

Anterior, banca austriacă Erste estima că BNR a cheltuit probabil 6 miliarde de euro din rezervele valutare ca să susțină leul.