Reprezentanţii SRI au insistat pentru adoptarea acestui proiect invocând ‘o chestiune stringentă de securitate naţională’ în timp ce deputaţii din comisie, reprezentanţii ONG-urilor şi cei ai operatorilor de telefonie mobilă au spus că un astfel de proiect încalcă dreptul la viaţa privată şi trebuie modificat.

‘Există o presiune migraţionistă fantastică în zona de Est, care vine din Republica Moldova, Ucraina, Afganistan, unde există convulsii, aceasta vine cu fenomene asociate cu criminalitate informatică transfrontalieră, cu riscuri asociate, teroriste. Vă reamintesc că în cursul anului trecut SRI a propus declararea ca indezirabili a 8 cetăţeni care erau suspecţi în această zonă. Sunt şi aspecte care ţin de contraspionaj. Noi suntem criticaţi cumva de parteneri că România devine un exportator de vulnerabilităţi în UE, s-a dus vestea printre băieţii răi că în România pot fi achiziţionate mijloace de comunicare la liber, fără a-ţi declara identitatea şi băieţii răi le iau şi le utilizează în scopuri antisociale în ţări ale UE. Partenerii din UE mă întreabă, cartela cu numărul cutare a fost folosită pentru săvârşirea unei infracţiuni, sau este suspect de a o fi utilizat pentru comunicaţii într-o reţea teroristă, sau în afaceri de trafic de droguri. Cunoaşterea identităţii acestor utilizatori este o chestiune stringentă de securitate naţională’, a spus generalul SRI Dumitru Dumbravă, citat de Agerpres.

Alte Articole

Cazul care a uimit planeta! Nu au mai mâncat de 9 ani. Cum au ...

10.000 de euro amendă pentru un bucureștean care se plimba ...

VIDEO Preţuri „studenţeşti” la cantina Moxa a ...

Deputaţii din comisie care au luat cuvântul nu s-au arătat convinşi de necesitatea unui astfel de proiect de lege, invocând încălcarea vieţii private a cetăţenilor români.

‘Nu ne-aţi convins cu adevărat de faptul că aceste ameninţări chiar există cu adevărat. Am respins de două ori astfel de iniţiative legislative. În afară de deranjul cetăţeanului, acest proiect aduce şi supracost pentru operatorii de telefonie, iar în ce priveşte ameninţările la adresa securităţii nu aţi venit cu nişte argumente. Acele cartele, dacă chiar ar fi înregistrate cu identitatea persoanelor care le folosesc, tot pot fi eludate, accesul la ele poate fi eludat. Există posibilitatea ca cineva să vină din Botswana cu o cartelă de acest gen şi să vorbească aici. În ce priveşte marii terorişti, ăştia nu folosesc telefoane mobile neapărat, ei au la îndemână sisteme de comunicaţii foarte sofisticate, poate chiar mai sofisticate ca ale dvs. şi pot să se suprapună peste sistemul de comunicaţii folosit în reţelele celulare cu o reţea proprie’, i-a spus unul dintre membrii comisiei, deputatul PSD Ovidiu Iane, reprezentantului SRI.

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, Bogdan Manolea, a precizat că în acest moment cartelele prepay nu sunt anonime, pentru că ele pot fi identificate cu ajutorul datelor de trafic care sunt păstrate de operatorii de telefonie.

‘Proiectul de lege are un impact semnificativ asupra vieţii private şi încalcă decizia Curţii Europene de Justiţie în domeniu. Sunt sigur că dacă se va ajunge la Curtea Constituţională cu o astfel de lege se vor ridica nişte semne de întrebare cu privire la legalitatea acesteia, cu privire la drepturile omului. În UE există un document oficial, al Comisiei Europene, care a studiat problema cartelelor prepay, şi a spus negru pe alb, sunt state care au identificarea utilizatorilor şi altele care nu au. Dar Comisia Europeană spune că eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită, Comisia nu este convinsă de necesitatea de acţiona în acest domeniu la nivelul UE, în acest stadiu’, a menţionat Manolea.

Reprezentantul Asociaţiei Operatorilor Mobili din România, Liviu Popescu, a explicat că proiectul de lege în forma actuală nu poate fi aplicat.

‘În primul rând este o problemă cu termenul de implementare, 6 luni, pentru aproximativ 13,5 milioane de cartele. E prea puţin. Împărţit la 180 de zile rezultă un ritm de înregistrare de 75.000 de sim-uri pe zi, în fiecare zi, timp de 180 de zile consecutiv. Nu există sistem logistic în această ţară şi cred că nici în Europa care să preia o asemenea sarcină în acest moment. În Europa termenul mediu de implementare a fost de 18 luni, un termen pe care îl solicităm şi noi dacă proiectul rămâne, plus 6 luni prealabile. Proiectul vorbeşte de asemenea de necesitatea unui contract scris. Credem că apariţia unui contract scris nu este utilă şi necesară, cartelele au specific că nu necesită un contract, ceea ce oferă un grad de libertate utilizatorilor. Intrăm în altă zonă, în alt domeniu cu un contract scris’, a afirmat Popescu.