Din punctul de vedere al distribuţiei pe sexe şi pe medii de rezidenţă, 51,8% din elevi au fost băieţi, iar 55% au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar anterior, în 2016-2017 s-a remarcat o uşoară scădere a numărului de elevi înscrişi în învăţământul special primar şi gimnazial cu 0,6%

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi gimnazial, peste jumătate au urmat cursurile învăţământului primar (54,7%), majoritatea fiind înscrişi în şcolile publice (99,1%). Sectorul privat, deşi a cuprins doar 0,9% din numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, a continuat să crească (16,4% faţă de anul şcolar precedent) ajungând la 14.600 elevi. În unităţile şcolare particulare din mediul urban au studiat 95,3% din elevii înscrişi în învăţământul privat primar şi gimnazial. Cea mai mare parte a elevilor din învăţământul primar şi gimnazial a frecventat cursurile de zi (99,7%), restul optând pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.

„Limba română este limba de predare oficială în sistemul naţional de educaţie, 93,5% dintre elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial studiind în această limbă. În judeţele Harghita şi Covasna, populaţia de etnie maghiară deţine o pondere importantă în populaţia totală, ceea ce determină şi o proporţie semnificativă a populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial care învaţă în limba maghiară (5,4%). Printre limbile de predare din învăţământul primar şi gimnazial s-au regăsit de asemenea, germana, engleza, romanes, armeana, slovaca, ucraineana, sârba, elena, croata, turca şi ceha”, menţionează INS.

În învăţământul primar din România au învăţat 47.100 de maghiari, reprezentând 5,1% din elevii din România înscrişi în acest nivel educaţional, un procent asemănător înregistrându-se şi în cazul învăţământului gimnazial (5,2%). Distribuţia populaţiei şcolare din învăţământul primar şi gimnazial pe etnii arată că 6,3% erau romi, 5,1% maghiari, 0,2% ucraineni şi 0,2% turci.

În anul şcolar 2016-2017, în ierarhia limbilor moderne studiate de elevii din învăţământul primar şi gimnazial – ca primă limbă modernă – s-a situat limba engleză (85,9% din totalul populaţiei şcolare din învăţământul primar, respectiv 81,7% din învăţământul gimnazial), urmată de limba franceză (11,7% din elevii înscrişi în învăţământul primar şi 16,1% din elevii înscrişi în învăţământul gimnazial).Procentul celor care studiază a doua limbă modernă din învăţământul gimnazial (93,5%) este net superior celor din învăţământul primar (2,2%), limba franceză fiind studiată de 69,6% ca a doua limbă modernă de elevii din învăţământul gimnazial. Limba germană a fost studiată de 51,1% dintre elevii din învăţământul gimnazial, care învăţau trei limbi străine.

Distribuţia în profil teritorial a elevilor înscrişi în nivelurile de educaţie primar şi gimnazial arată că 18,9% dintre aceştia s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, 14,9% în regiunea Sud-Muntenia, 12,9% în regiunea Sud-Est, 13,0% în regiunea Nord-Vest, 12,4% în regiunea Centru, 10,5% Bucureşti-Ilfov. Ponderea înscrişilor din restul regiunilor în total ţară se situează sub 10,0% (SudVest Oltenia 9,3% şi Vest 8,1%).

La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, gradul de promovabilitate în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 96,9% (98,4% în primar şi 95,2% în gimnazial). S-au înregistrat uşoare diferenţe pe sexe, pentru feminin 97,6%, respectiv pentru masculin 96,3%. Gradul de promovabilitate din învăţământul gimnazial a cunoscut un ecart de 2,2 puncte procentuale pe sexe (fetele au promovat în proporţie de 96,3%, iar băieţii au promovat în proporţie de 94,1%). Pe medii de rezidenţă, numărul de elevi promovaţi a fost uşor mai ridicat în mediul urban, comparativ cu cel rural, înregistrându-se grade de promovabilitate de 97,7%, respectiv 95,9%. În învăţământul primar şi gimnazial, 51.500 elevi au fost declaraţi repetenţi, reprezentând 3,1% din totalul elevilor aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar 2016-2017. La sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit învăţământul gimnazial 171.400 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,3%). Ponderea băieţilor (51%) o devansează uşor pe cea a fetelor.

În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 53,9% din totalul absolvenţilor de la nivel naţional, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural, 60% şi, respectiv, 57,2% din totalul absolvenţilor fiecărei regiuni.

La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, numărul elevilor aflaţi în evidenţa unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1.668.100 elevi, cu 27.400 elevi (-1,6%) mai puţin decât la începutul anului (-1,5% pentru primar şi -1,7% pentru gimnazial). Conform INS, este de remarcat faptul că nu există diferenţe mari ale ratei abandonului pe sexe (1,8% la masculin, respectiv 1,4% la feminin). Pe medii de rezidenţă, se remarcă, totuşi, valori mai mari ale ratei abandonului în mediul rural la învăţământul gimnazial (2,5% în rural, comparativ cu 1,2% în urban) şi mai mici în învăţământul primar (2,1% în mediul rural şi 1,1% în cel urban).

În profil teritorial, la nivel de judeţ, valori mari ale ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial s-au înregistrat în: Covasna şi Călăraşi (cu 3,7% fiecare), Braşov şi Vrancea (cu 3,2%
fiecare), Mureş şi Ialomiţa (cu 2,9% fiecare), Maramureş (2,6%). Cele mai mici valori ale ratei abandonului şcolar au fost semnalate în: Vâlcea şi Gorj (cu 0,7% fiecare), Arad (0,8%), Dâmboviţa, Argeş, Suceava, Neamţ (cu 1% fiecare), Botoşani (1,1%), Timiş, Prahova, Municipiul Bucureşti, şi Cluj (cu 1,2% fiecare), Teleorman, Vaslui, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud (cu 1,3% fiecare), urmate de Hunedoara, Olt şi Alba (cu 1,4% fiecare).

În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul primar şi gimnazial, educaţia elevilor a fost asigurată de 116.700 cadre didactice (în scădere cu 0,9% comparativ cu anul şcolar precedent), din care 48.000 în învăţământul primar şi 68.700 în învăţământul gimnazial. La fel ca în aproape toate nivelurile de educaţie, atât în învăţământul primar, cât şi în cel gimnazial, cadrele didactice de sex feminin au deţinut cea mai mare pondere (89,8% pentru învăţământul primar şi 72,6% pentru învăţământul gimnazial) în totalul de la nivel naţional. Scăderea numărului de cadre didactice la nivel naţional faţă de anul şcolar anterior s-a reflectat şi în numărul cadrelor didactice din şcolile primare şi gimnaziale din sectorul public (-1.100). În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul primar şi gimnazial particular au fost angajate 1.500 persoane
în activitatea didactică, în creştere cu 8,9% faţă de anul şcolar anterior.

Personalul didactic auxiliar a numărat 9.900 persoane, cel nedidactic 24.600. Din totalul personalului didactic, personalul calificat a fost de 113.600, reprezentând 97,4%.

În mediul urban, 97,6% din totalul personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial a fost personal calificat (în uşoară creştere comparativ cu anul şcolar precedent). Ponderea personalului calificat din mediul rural (97,1%) a înregistrat o uşoară creştere comparativ cu anul şcolar precedent (96,4%). Din totalul personalului didactic din învăţământul particular primar şi gimnazial, 96,3% a fost personal calificat. Activitatea didactică auxiliară din învăţământul primar şi gimnazial privat a înregistrat o uşoară creştere, fiind asigurată de 200 persoane, iar activitatea nedidactică de 600 persoane.

Situaţia personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial pe grupe de vârstă relevă preponderenţa persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35-39 ani (19,0%), iar cadrele didactice cu vârste cuprinse între 40-44 de ani au reprezentat 17,6% din numărul persoanelor cu normă didactică încadrate în învăţământul primar şi gimnazial. Numărul de elevi care au revenit la un cadru didactic pentru total a fost de 19 elevi în învăţământul primar şi de 11 elevi în învăţământul gimnazial.

Din punctul de vedere al reţelei de învăţământ existente în anul şcolar 2016-2017, elevii din învăţământul primar şi gimnazial şi-au desfăşurat activitatea educaţională în 4.000 de unităţi şcolare independente. Dintre acestea, 87 de unităţi şcolare au aparţinut sectorului privat, în uşoară creştere (cu 7 unităţi), comparativ cu anul şcolar precedent. Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial au avut în dotare 71.500 săli de clasă şi cabinete şcolare, 8.200 laboratoare şcolare, 3.200 săli de gimnastică şi 500 ateliere şcolare, precum şi 3.600 terenuri de sport. În anul şcolar 2016-2017 unităţile de învăţământ primar şi gimnazial beneficiau de 23 bazine de înot.

Unităţile şcolare din învăţământul primar şi gimnazial au avut în dotare 136.400 PC-uri, iar dintre acestea 104.900 (76,9%) erau conectate la internet. În mediul rural 71,8% din PC-urile aflate în dotarea unităţilor şcolare au fost conectate la internet.