INS confirmă o realitate dură: 93% din cheltuielile gospodăriilor s-au dus pentru consum şi plata impozitelor şi contribuţiilor la stat

„Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2018, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor”, precizează sursa citată.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, respectiv de doar 0,3%, menţionează INS.

În intervalul de referinţă, cheltuielile totale au fost, în medie, de 3.317 lei lunar/gospodărie, respectiv 1.270 lei/persoană şi au reprezentat 85,6% din nivelul veniturilor totale.

Alte articole

Salariu de 6.749 de lei „în mână” numai în Bucureşti, anunţă INS

Topul scumpirilor dat publicităţii de INS. Pe ce plătesc românii mai mult decât pe mâncare sau pe încălzire

În acelaşi timp, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie, au fost de 3.873 lei, şi 1.483 lei/persoană.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.505 lei lunar pe gospodărie (1.342 lei/persoană), iar veniturile în natură de 368 lei lunar pe gospodărie (141 lei/persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (64,6% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20,4%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,7%) precum şi veniturile în natură (9,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%).

INS notează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.