Pe locul doi se plasează tandemul Victor Ponta – preşedinte, George Maior – prim ministru, apreciat de 23,5% dintre respondenţi.

Potrivit sursei citate, urmează în ordine tandemul Victor Ponta – preşedinte, Mircea Geoană – prim-ministru (22,6%), tandemul Crin Antonescu – preşedinte, Klaus Iohannis – prim-ministru (20,5%), Ponta – preşedinte, Liviu Dragnea – prim-ministru (16%), Crin Antonescu – preşedinte, Victor Ponta, prim-ministru (13,4%), Emil Boc – preşedinte, Traian Băsescu – prim-ministru (11%) şi tandemul Crin Antonescu – preşedinte, Traian Băsescu – prim-ministru (10,6%).

Alte Articole

Anunțul făcut de Andreea Marin, după 5 ani de relație cu ...

EXCLUSIV Rareş Bogdan, despre criza energiei electrice: „În ...

Alina Gorghiu reacţionează dur în cazul deputatului pedofil: ...

Românii au exprimat într-un procent mai mare păreri negative despre tandemurile prezentate.

Astfel, cele mai puţine păreri proaste le înregistrează tandemul Victor Ponta – preşedinte, Mugur Isărescu – premier, 33,6% având o părere proastă despre acest tandem. Pe locul doi se află tandemul Crin Antonescu – preşedinte, Klaus Iohannis – prim-ministru, creditat cu o părere proastă de 34% din respondenţi, urmat de tandemul Victor Ponta – preşedinte, George Maior – prim-ministru cu 35,7% respondenţi care indică o părere proastă despre acest tandem.

Urmează în ordine crescătoare a opiniilor defavorabile tandemul Victor Ponta – preşedinte, Mircea Geoană – prim-ministru (39,7%), tandemul Victor Ponta – preşedinte, Liviu Dragnea – prim-ministru (42,4%), Crin Antonescu – preşedinte, Victor Ponta – prim-ministru (47,5%), tandemul Crin Antonescu – preşedinte, Traian Băsescu – prim-ministru (56,9%) şi Emil Boc – preşedinte, Traian Băsescu – prim-ministru (58,2%).

‘Părerea românilor faţă de formulele de tandem, posibile sau pur ipotetice, cu rol de testare comparativă, nu echivalează cu intenţia de vot, fiind o reflectare parţială a încrederii combinate în doi lideri politici’, precizează INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-7 mai 2014 pe un eşantion de 1056 persoane, reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.