Inspecţia Judiciară, raport detaliat despre cazul Caracal: cinci procurori, cercetaţi disciplinar

Publicat: Marţi, 10 Septembrie 2019 16:01 // Actualizat: Marţi, 10 Septembrie 2019 17:35 // Sursa: romaniatv.net

Inspecţia Judiciară a prezentat public un raport referitor la Stadiul lucrărilor în Cazul Caracal. După un demers similar făcut săptămâna trecută de DIICOT, Inspecţia Judiciară oferă detalii despre fiecare verificare în parte.

Documente atasate:

Inspecţia Judiciară prezintă stadiul verificărilor disciplinare şi controalelor desfăşurate în legătură cu Cazul Caracal. Procurorul Cristian Ovidiu Popescu este cercetat disciplinar întrucât nu a fost de acord ca autorităţile să intre înainte de ora 6.00 în locuinţa unde se presupunea că se afla Alexandra Măceşanu, dar şi într-un alt dosar, alături de alţi patru procurori, inclusiv de la DNA, pentru modul în care presupuse informaţii din anchetă, unele inexacte şi altele confidenţiale, au fost date publicităţii.

Inspecţia Judiciară prezintă, înt-un comunicat de presă transmis marţi, stadiul lucrărilor în Cazul Caracal.

În ceea ce priveşte verificări disciplinare, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, în 26 iulie, pentru verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile procedurale de către magistraţii implicaţi în instrumentarea cauzei celor două fete dispărute. Lucrarea a fost înregistrată la ambele direcţii de inspecţie.

Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori au dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul Popescu Cristian Ovidiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II-a, constând în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă.

În motivarea începerii cercetării disciplinare, s-a reţinut că procurorul de caz, sesizat despre lipsirea de libertate a unei minore şi având, ca atare, obligaţia de a lua toate măsurile pentru încetarea acestei stări, nu a consimţit la pătrunderea, anterior orei 6:00 a zilei de 26 iulie, în imobilul suspectului unde se presupunea că se află victima, ignorând prevederile art. 27 alin. (2) lit. b) din Constituţia României, raportat la art. 20 alin. (2) din Codul penal.

De asemenea, inspectorii Direcţiei de inspecţie pentru procurori au înaintat Secţiei pentru procurori în materie disciplinară propunerea de suspendare din funcţie a procurorului până la finalizarea procedurii disciplinare.

Această cercetare disciplinară este în curs de desfăşurare.

Conform sursei citate, în 1 august inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru judecători au dispus clasarea sesizării din oficiu vizând activitatea judecătorului Maceşeanu Constantin Cristinel, din cadrul Judecătoriei Caracal, sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit.t) teza a ll-a din Legea nr.303/2004.

În motivarea soluţiei de clasare, inspectorii judiciari au arătat că instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi din Codul de procedură penală în vigoare nu este aceeaşi cu cea din sistemul inchizitorial francez unde judecătorul de instrucţie funcţionează ca un veritabil anchetator, fiind responsabil de aflarea adevărului. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are, mai degrabă, rolul de a garanta atât drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, cât şi respectarea principiului proporţionalităţii şi al legalităţii.

Procedural, pentru admiterea sesizării, judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie să constate îndeplinirea oricăruia din cazurile şi condiţiile alternative prevăzute de art.157 C.pr.pen., respectiv existenţa unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.

Concret, judecătorul de drepturi şi libertăţi, căruia în mod corect i se repartizaseră dosarele cu propunere de percheziţie domiciliară, a procedat la verificarea condiţiilor prevăzute de lege pentru care se putea dispune respectivul procedeu probatoriu. Astfel, în primul referat, întocmit de procuror Popescu Ovidiu Cristian, s-a solicitat încuviinţarea percheziţiei la adresele autorilor mai multor fapte penale, motivat de faptul că, în timpul cercetărilor, s-a stabilit că minora s-a urcat, în com. Dobrosloveni, într-un autoturism, existând, din probele administrate în cauză, suspiciunea rezonabilă că în respectivele imobile se găsesc bunurile descrise în referat. Referatul în baza căruia s-a înregistrat următorul dosar conţine menţiunea că victima a făcut afirmaţii la serviciul 112 că, după urcarea într-un autoturism de culoare gri, şoferul a imobilizat-o şi a dus-o într-o încăpere care se afla într-o curte. De asemenea, procurorul a susţinut că din probele administrate în cauză, respectiv plângere şi declaraţie parte vătămată, rezultă suspiciunea rezonabilă că, în imobilele în care domiciliau numiţii Dincă Gheorghe şi ……, se găsesc urme care conduc la clarificarea situaţiei.

Prin urmare, scopul urmărit (şi arătat de judecătorul de drepturi şi libertăţi în dispozitivul încheierii) prin perchiziţie a fost de a identifica mijloace de probă privind dispariţia Alexandrei Măceşanu, aspecte strict cu care fusese învestit.

"Faptul că organele de urmărire penală aveau indicii că minora s-ar afla într-unul din respectivele imobile excedează activităţii şi aprecierii judecătorului, nefiindu-i reliefat acest aspect nici prin referat, şi nici prin înscrisurile depuse la dosar. Oricum, în ipoteza existenţei respectivelor indicii, organele de urmărire penală nu aveau nevoie de mandat de percheziţie, întrucât, fiind în posesia înregistrării convorbirii minorei cu operatorul serviciului 112 (din care se putea constata cu uşurinţă spaima acesteia) era evident că salvarea unei vieţi sau a integrităţii fizice nu se poate realiza prin emiterea unui mandat, ci prin luarea unor măsuri urgente cerute de starea de necesitate, chiar cu riscul săvârşirii unei fapte penale (spre exemplu violare de domiciliu), fiind, de altfel, o împrejurare care înlătură cea de-a doua dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, şi anume caracterul nejustificat", arată Inspecţia Judiciară.

Conform sursei citate, faptul că judecătorul nu a dat indicaţii, în mandatele de percheziţie, ca procurorul să pătrundă în imobilele respective doar în intervalul orar 06.00-20.00, ci cu respectarea dispoziţiilor art.159 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura efectuării percheziţiei imobiliare şi care consacră atât regula, cât şi excepţia intervalului în care se poate desfăşura, revenindu-i organului de urmărire penală opţiunea (transformată în obligaţie atunci când circumstanţele cauzei o impun) ca, în funcţie de datele pe care le are, să aprecieze şi să acţioneze în consecinţă.

"(...) împrejurarea că a emis mandatele de percheziţie în care a menţionat că percheziţiile se vor desfăşura cu respectarea dispoziţiilor art.159 din Codul de procedură penală nu a condus la temporizarea activităţilor specifice organelor de urmărire penală care puteau opta, în funcţie de incidenţa suspiciunii că, în spaţiul în care intenţionau să pătrundă, se afla o persoană a cărei viaţă sau integritate fizică erau puse în pericol, să intervină fără să mai aibă nevoie de vreun instrument de natura mandatului de percheziţie, cu atât mai mult cu cât era începută urmărirea penală pentru infracţiunea de lipsire de libertate, care este continuă, prelungită în timp, şi care putea cunoaşte, ca moment al epuizării, încetarea stării de lipsire de libertate printr-o intervenţie a organelor de urmărire penală", arată Inspecţia Judiciară, precizând că această verificare a fost finalizată.

De asemenea, în 29 iulie Inspecţia Judiciară s-a sesizat pentru verificarea circumstanţelor în care au fost date publicitatii presupuse informaţii vizând derularea anchetei penale de către o asociaţie profesională a magistraţilor. 

Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori au dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorii Diaconu Antonia din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, Iordache Cosmin Adrian din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie-Structura centrală, Lăncrănjan Carmen Alexandra din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie-Structura centrală, toţi sub aspectul comiterii abaterii disciplinare prevăzută de art.99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi faţă de procurorii Popescu Ovidiu Cristian din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în prezent suspendat din funcţie, şi Zăvoianu Cătălin Alexandru al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, ambii sub aspectul comiterii abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit. a) şi j) teza a II a din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Inspectorii judiciari au reţinut că Popescu Ovidiu Cristian şi Zăvoianu Cătălin Alexandru, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, au gestionat în exercitarea atribuţiilor de serviciu date dintru-un dosar penal în curs de efectuare a urmăririi penale, respectiv activităţi desfăşurate nu numai de reprezentanţii Ministerului Public, ci şi de alte autorităţi/instituţii ale statului, ce au fost furnizate şi preluate în cadrul comunicatelor postate de AMASP şi procurorii Antonia Diaconu şi Alexandra Carmen Lăncrănjan.

În cuprinsul comunicărilor publice au fost identificate atât informaţii inexacte (aşa-zisul anunţ al Poliţiei cu privire la lipsa de personal; găsirea unui corp carbonizat cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare din 26 iulie la domiciliul lui Gheorghe Dincă, tehnica deficitară a D.O.S. "aceeaşi ca în toate dosarele penale instrumentate în ultimii trei ani"), cât şi date confidenţiale (împrejurarea emiterii ordonanţei provizorii de interceptare şi localizare pentru două numere de telefon; solicitarea şi emiterea unor mandate de percheziţie pentru trei locaţii; vizionarea unor imagini ale unor camere de supraveghere private; punerea în executare şi rezultatul celor trei percheziţii; identificarea unui autoturism şi proprietarul acestuia; efectuarea de verificări în zona de domiciliu al proprietarului autoturismului; solicitarea şi obţinerea altor mandate de percheziţie domiciliară).

Aceste verificări sunt în curs.

Inspecţia Judiciară s-a seizat, în 2 august, cu privire la posibile abateri disciplinare în legătură cu modul în care DIICOT - ST Craiova a instrumentat dosarul vizând dispariţia a două persoane, fiind făcute verificări prealabile.

De asemenea, Inspecţia Judiciară a făcute mai multe controale.

Unul dintre acestea a avut loc la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal vizând activitatea desfăşurată în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 iulie 2019.

"Controlul, dispus de inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare a vizat verificarea modului de înregistrare, repartizare şi prioritizare a soluţionării dosarelor şi lucrărilor, verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale vizând verificarea competenţei de efectuare sau de supraveghere a urmării penale şi respectiv, declinarea de competenţă,- verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale în exercitarea atribuţiei de a conduce şi supraveghea activitatea organelor de cercetare penală în soluţionarea dosarelor penale înregistrate, precum şi a oricăror alte situaţii vizând managementul cauzei şi verificarea modului de respectare de către procurori a dispoziţiilor legale în soluţionarea plângerilor vizând tergiversarea soluţionării dosarelor la Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în perioada de referinţă 01 ianuarie 2018 – 31 iulie 2019", arată Inspecţia Judiciară.

Verificările s-au desfăşurat în perioada 5-9 august, iar la întocmirea actului de control au fost avute în vedere constatările nemijlocite ale inspectorilor raportori, în cadrul verificărilor directe.

Conform sursei citate, în perioada 1 ianuarie 2018-31 iulie 2019 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal s-au înregistrat fluctuaţii minime de personal în ceea ce priveşte procurorii cu funcţie de execuţie şi personalul auxiliar de specialitate.

În perioada de referinţă, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal existau 11.570 de cauze de soluţionat, din care au intrat în cursul perioadei de referinţă 4.735, din care au fost soluţionate 4.528 de cauze, respectiv 39%. Media cauzelor de soluţionat în anul 2018 a fost de 1.314 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 607 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate 83%. Media cauzelor de soluţionat în semestrul I 2019 în sectorul supraveghere a urmăririi penale a fost de 824 cauze/procuror, iar media cauzelor soluţionate a fost de 243 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluţionat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condiţiile unei scheme de personal ocupate din luna martie 2019 sută la sută.

"Se constată o pondere semnificativă a soluţiilor de netrimitere în judecată, respectiv clasare, din totalul soluţiilor adoptate de procurori, indiferent de tipul de infracţiuni", arată Inspecţia Judiciară.

Astfe, au fost identificate mai multe deficienţe: a. preluarea în perioada de referinţă a unei cutume deficitare şi neconforme regulamentelor şi ordinelor procurorului general al PÎCCJ, cutume acceptate şi de parchetul ierarhic superior privind modalitatea de desfăşurare a activităţii la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal; b. lipsa unei evidenţe a diseminării normelor infralegale care guvernează activitatea Ministerului public; c. preluarea într-o pondere semnificativă, cu justificarea menţinerii unui climat amiabil în rândul colectivului, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a atribuţiilor aferente funcţiei de execuţie, cu consecinţa diminuării timpului necesar exercitării funcţiei de conducere, cu efecte asupra calităţii actului de justiţie înfăptuit de unitatea de parchet; d. lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale şi adoptarea unei soluţii legale şi temeinice; e. lipsa de asumare a responsabilităţii în ceea ce priveşte emiterea de rechizitorii, soluţiile de renunţare la urmărire penală depăşind în anul 2018 numeric soluţiile de clasare; f. lipsa de asumare a responsabilităţii de către procurori în individualizarea legală şi temeinică a măsurilor preventive cerute instanţei de judecată; g. urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluţionarea cauzelor, cu ignorarea calităţii urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizaţi de Ministerul Public.

Acest control a fost finalizat, raportul fiind înaintat Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

La sfârşitul lunii august, s-au transmis Inspecţiei Judiciare hotărârile nr. 692 şi 703 din 6 august 2019 ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus efectuarea a două controale: unul la DIICOT având ca obiect modul de instrumentare a dosarelor penale aflate în lucru având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori şi altul la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale având ca obiect modul de înregistrare şi instrumentare a dosarelor penale având ca obiect infracţiunile de lipsire de libertate şi omor, fapte investigate în contextul sesizărilor privind dispariţiile de persoane.

În prezent, inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie pentru procurori desfăşoară activităţi premergătoare desfăşurării celor două controale.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
ancheta Caracal cazul Caracal Inspecţia Judiciară
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
HUFF.RO
Rune Mihai Voropchievici săptămâna 23-29 septembrie 2019. Trebuie să nu-și forțeze norocul
Rune Mihai Voropchievici săptămâna 23-29 septembrie 2019....
1
EUR
4.7432
RON
23 Sep
noapte 9 °
zi 25 °
Ultimele joburi adaugate
24 H