Instanţa a decis eliberarea din închisoare a lui Dumitru Cioflină. DNA face contestaţie

Decizia nu este definitivă, iar procurorii DNA au anunţat că vor face contestaţie, ce se va judeca la Tribunalul Dâmboviţa, informează Agerpres.

Dumitru Cioflină se afla în detenţie din 20 mai 2013, el primind aviz favorabil din partea Comisiei de eliberări condiţionate a Penitenciarului Găeşti.

Pe 20 mai 2013, Cioflină a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 2 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în acelaşi dosar în care Gigi Becali a primit 3 ani de închisoare, iar fostul ministrul al Apărării Victor Babiuc a fost condamnat la 2 ani închisoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CITEŞTE ŞI Condamnaţi celebri, la un pas de eliberare. Ce foşti demnitari ar putea scăpa de închisoare

Alte articole

Ciprian Ciucu a contestat măsura controlului judiciar impusă în dosarul în care este acuzat de luare de mită

Denise Rifai, suspectă în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu! Vedeta de televiziune ar fi făcut denunțul și ar fi depus o amplă mărturie împotriva primarului Capitalei (surse)

DNA susţine că, în perioada 1996 – 1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 ha teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de aproximativ 900.000 de dolari.

Potrivit DNA, Dumitru Cioflină şi Victor Babiuc, uzând de prerogativele funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul MApN, au aprobat schimburile de terenuri dintre Armată şi George Becali cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează proprietatea publică şi circulaţia juridică a terenurilor, în defavoarea statului.

„Cei doi inculpaţi au făcut demersuri pentru grăbirea finalizării schimbului, în condiţiile în care instituţii ale statului şi funcţionari din cadrul MApN implicaţi atrăgeau atenţia cu privire la diferenţa de valoare dintre terenurile ce fac obiectul schimbului şi lipsa utilităţii terenului de la Ştefăneştii de Jos pentru minister. Pentru a da o aparenţă de legitimitate acestor schimburi, cei doi inculpaţi au inclus în Planul de apărare a ţării pentru perioada 1997-2000 construirea unui punct de comandă nou la Ştefăneştii de Jos”, susţin procurorii anticorupţie.